Treceți la conținutul principal

Mens sana in corpore sano

Nu fac sport, nu mănânc legume şi fructe atât cât ar trebui, nu evit E-urile, grăsimile (să nu vă imaginaţi că sunt fan), nu dorm 8 ore pe noapte...numai d'ălea bune! Asta înseamnă că îmi scurtez speranţa de viaţă, şi aşa evaluată la numai 77,1 ani. Aaaa, şi mi se mai întâmplă, rar, ce-i drept, să mă culc nedemachiată - 7 zile de îmbătrânire pentru ten, aşa se spune.
Dar iată că vin veşti bune! Potrivit oamenilor de ştiinţă, persoanele care au un suflet tânăr au şi o minte tânără, aşa că vor rămâne în formă pe măsură ce îmbătrânesc fizic. "Studiile precedente au arătat că o atitudine pozitivă ajută corpul sa fie mai sănătos şi prelungeste viaţa, dar acum s-a demonstrat ca acelaşi efect îl are şi asupra minţii", scrie Daily Mail.

Păi este minunat! Eu, una, am rămas "blocată" undeva pe la 23-24 de ani, nu ştiu dacă voi reuşi să-mi ajung mental vârsta biologică. Nici nu cred că mă interesează. Şi se mai zice că femeile sunt mai mature cu nu ştiu câţi ani decât vârsta pe care o au!

Comentarii

  1. Deni,tu nu ti-ai aratat NICIODATA varsta (Doamne, cum suna! De parca am avea 50 de ani si aratam a 49:)) ). Dar e adevarat, noi suntem mai mature ca EI. Sti, eu refuz sa cred ca ma 28 de ani! Ce mai faci? Cum merge serviciul?

    RăspundețiȘtergere
  2. Denise, "iete" aici problema?
    Eu am 27;ea are 21, dar se simte de 16.Se cheama corupere de minori?

    RăspundețiȘtergere
  3. :) eee, nu ştiu cum e cu arătatul ăsta, dar sunt sigură că important este cum te simţi!

    RăspundețiȘtergere
  4. Dragă anonimule :P, cat timp din buletin reiese că are 21 de ani, esti acoperit! Acu', dacă se şi comportă ca la 16 ani, s-ar putea să fii pus în dificultate. Dar numai psihologic! În zilele noastre, oricum, nici fetele de 16 ani nu se mai simt corupte :P

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Alerg dupa soare :)

Astazi am esuat din nou in incercarea de a-mi schimba culoarea pielii! De o luna fug dupa soare si el de mine! De vina ar fi, inainte de toate, serviciul! Mi-a acaparat tot timpul, asa cum facea odinioara. S-au dus trezitul la pranz, seara in fata televizorului si postarile nocturne pe blog :(  Acum trezirea se da la cel tarziu 7, iar acasa ajung, cel mai devreme, la 7 seara...dar zob. O alta piedica e vremea, normal. Care a complotat cu serviciul meu cel acaparator, astfel incat, atunci cand sunt libera, ploua de rupe, iar cand lucrez e super cald si soare si toata lumea merge la plaja. Weekend-ul trecut a fost un timp perfect pentru bronzat. Stiu asta pentru ca eu am lucrat! Nu-i bai, am fost si eu pe teren cu treaba, dar sa fac material cu canicula! M-a luat si pe mine soarele....pe brate si putin decolteu...cel mai bine se vede daca imi iau un maieut pe mine :D Weekendul asta am fost libera. Abia asteptam, dupa 2 saptamani de rupere. Mi-am facut tot felul de planuri, re...

Ce-am trăit în ultimii 20 şi ceva de ani

Mă gândeam într-o seară că am prins ceva evenimente importante în viaţa asta. Normal, la momentul respectiv nu le-am conştientizat, dar m-a apucat un sentiment de.....câtă vreme a trecut. Mi-aduc aminte vag de cutremurul din 1986. Se pare că a fost ultimul din categoria cutremurelor puternice, cu o magnitudine de 7,1 pe scara Richter. Eram acasă, cu bunicii mei şi cu frate'meu care avea vreo 2 luni, ai mei erau duşi la o nuntă, după cum am aflat ulterior. Ei, îmi amintesc doar ca mamaie m-a trezit din somn, m-a îmbrăcat şi am coborât cu toţii în faţa blocului. Toţi vecinii se adunaseră, era curtea plină. Şi stăteam şi ne uitam în sus.....atât îmi amintesc, nu ştiu să se fi simţit vreo zgâlţâitură. Peste 3 ani a venit Revoluţia. Ţin minte că taman în ziua în care cântam eu mai cu patos, în clasa I, "trei culori cunosc pe lume" şi ţintuiam cu privirea portretul tovarăşului, s-a pornit nebunia. Am ieşit de la ore, m-am dus acasă şi l-a găsit pe tataie uitându-se la telev...

"Criticilor" mei

Sunt persoane care îmi citesc blogul şi atât. Sunt persoane care îmi citesc blogul şi simt nevoia să-mi trimită feedback-uri, pe site, pe mess sau verbal. Sunt persoane care se amuză de ceea ce scriu, care se regăsesc în ceea ce postez sau care, din contră, sunt indignate. Printre atâtea persoane, există două care merg pe principiul "un şut în fund e un pas înainte" sau "ce nu te omoară te face mai puternic" etc. Aşa stând lucrurile, persoanele în cauză, cu cele mai bune intenţii, îmi aplică psihologia inversă! Le voi numi X şi Y! X: denisa, am incercat sa citesc noul tau post ai iarasi m-am plictisit X: vroiam doar sa stii eu: multumesc, nush ce m-as face fara tine X: am dat de scroll pana am vazut niste poze cu un copil mic. X: am inchis repede pagina X: nu am mai rezistat X: nu stiu cine ar putea citi pana la capat vreun articol de acolo X: cand citesc un post de-al tau, am sentimentul ca e prima zi dupa revelion X: ma incearca un sentiment de nimicnicie, de sple...