Abonare la postări!

sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Presa românească - o mlaştină

Exact, o mlaştină cu multe bălării, o mlaştină care miroase urât... Nu vezi decât ce-i la suprafaţă, restul este tulbure.....şi împuţit. Te afunzi oricum, chiar dacă pasul făcut e corect sau nu. Nu prea ai de ce să te prinzi în mlaştina asta, căci o mână întinsă nu te trage, neapărat, la mal.

În mlaştină am intrat forţat, încă de anul trecut, când am început să nu ne mai primim salariile la timp. Unii, "mai puţin norocoşi", nu le-au mai primit deloc.

Au început zvonurile, cuvintele cheie erau: demisie, demitere, concediere, restructurare, criză. Au apărut primele concedieri în masă, scandalurile pentru neprimirea drepturilor salariale pe munca depusă, s-a ajuns la procese intentate de angajaţii daţi afară fără salarii compensatorii.

Au început restructurările, azi la o revistă, mâine la o televiziune.....la început câte 5, 10, s-a ajuns la o redacţie întreagă.

"Criza asta înseamnă declinul presei scrise", este pe buzele tuturor. Jurnalişti cu o vechime de peste 10 ani nu-şi mai găsesc locul în mlaştina asta. Ori începi un business pe cont propriu, gen o publicaţie online, ori te laşi naibii de presă. Nimeni, nu te mai alege după valoare, eşti un nume care, dacă valorezi prea mult, s-ar putea să rămâi pe afară. Cred că pentru cei tineri e mai bine, oricând e loc pentru voluntari, pentru cei "dornici să înveţe meserie".

Din câte se ştie până acum, "Gardianul", "Cotidianul", "Ziua", "Business Standard" şi-au schimbat traiectoria ori s-au oprit. Circulă zvonuri, confirmate mai mult sau mai puţin, că lucrurile nu stau bine nici la "Evenimentul zilei" sau "Jurnalul Naţional".

Restructurări s-au făcut cam în toate redacţiile de ştiri, scăderile de salarii au atins şi angajaţii caselor de producţie, care vând emisiuni televiziunilor şi care se presupune că "merg". 

La mine, lucrurile au fost cam aşa, pe scurt: din vara trecută, salarii primite cu întârzieri; apoi am fost scoşi la vânzare; peste două luni, răsturnare de situaţie, n-am mai fost de dat, ci de păstrat, că suntem "rentabili"; promisiuni că totul va fi bine, apoi iar răsturnare de situaţie, s-au anunţat restructurări de 80%, de atâta rentabilitate. 

Zarurile au fost aruncate, jocurile făcute, iar acum se cerne toată presa. Sunt curioasă cum va arăta mlaştina după asanare.

miercuri, 13 ianuarie 2010

Ce-am trăit în ultimii 20 şi ceva de ani

Mă gândeam într-o seară că am prins ceva evenimente importante în viaţa asta. Normal, la momentul respectiv nu le-am conştientizat, dar m-a apucat un sentiment de.....câtă vreme a trecut.

Mi-aduc aminte vag de cutremurul din 1986. Se pare că a fost ultimul din categoria cutremurelor puternice, cu o magnitudine de 7,1 pe scara Richter. Eram acasă, cu bunicii mei şi cu frate'meu care avea vreo 2 luni, ai mei erau duşi la o nuntă, după cum am aflat ulterior. Ei, îmi amintesc doar ca mamaie m-a trezit din somn, m-a îmbrăcat şi am coborât cu toţii în faţa blocului. Toţi vecinii se adunaseră, era curtea plină. Şi stăteam şi ne uitam în sus.....atât îmi amintesc, nu ştiu să se fi simţit vreo zgâlţâitură.

Peste 3 ani a venit Revoluţia. Ţin minte că taman în ziua în care cântam eu mai cu patos, în clasa I, "trei culori cunosc pe lume" şi ţintuiam cu privirea portretul tovarăşului, s-a pornit nebunia. Am ieşit de la ore, m-am dus acasă şi l-a găsit pe tataie uitându-se la televizor, la Ceauşescu încerca să-i liniştească pe cei care strigau de zor : "jos" sau ceva de genu'. Mi-a explicat tataie că oamenii nu-l mai vor pe Ceauşescu la putere. Ştiu că l-am întrebat: "şi e rău?". Mi-a spus: "nu ştiu".


În 1997, lumea a pierdut o prinţesă....Diana, prinţesă de Wales, a murit într-un accident de maşină pe 31 august. Am descoperit-o într-un articol dintr-o revistă, unde era catalogată drept cea mai elegantă femeie din lume. Pe mine m-a fascinat, o admiram mai ales pentru acţiunile ei umanitare. De aceea, atunci cândd a murit, mi s-a părut brusc, stupid, trist.




În 1999 a fost eclipsă totală de soare, vă amintiţi? ce s-au mai vândut ochelarii ăia cu rame de carton :)) Cel mai bine s-a văzut din Vâlcea. Aşadar, orăşelul meu a fost invadat de străini, care şi-au pus corturile peste tot. Ce-am făcut eu în memorabila zi de 11 august? M-am dus la ţară!!! Mama a ciulit bine urechile la aberaţii gen "vine sfârşitul lumii, ne ia gaia" şi ne-a dus la ţară!!! Acolo, în vârf de deal, cu ochelarii speciali pe nas, m-am uitat la eclipsă, departe de oraş, unde erau numa' bucăţele importate una şi una :)


Pe 11 septembrie 2001 ne-am cutremurat cu toţii când, peste ocean, turnurile gemene de la World Trade Center s-au prăbuşit, în urma unui atac terorist, iar sute de oameni au murit. Eram acasă în acea zi, mă pregăteam să ies în oraş. Pe toate canalele de televiziune se transmiteau imagini ale turnurilor în flăcări, se reluau secvenţele cu avionul care a intrat în ele..............iar eu nu mă mai dezmeticeam, aveam impresia că văd un film, transmis obsesiv de toate televiziunile. În câte filme am văzut noi turnurile gemene....în câte filme am văzut atentate......dar nimeni nu s-a gândit să facă un film în care turnurile să se prăbuşească în câteva minute, ca urmare a unui atac terorist, nu? În 2001, viaţa a bătut filmul.









25 iunie 2009 - a murit Michael Jackson, idolul adolescenţei mele, în urma unui stop cardio-respirator. Iar o moarte stupidă, neclară, pentru cel datorită căruia am descoperit muzica "din afară". Nu pot scrie la trecut, căci e nemuritor, iar fanii Michael Jackson cred că sunt de acord cu mine. mai multe despre Michael

Acestea sunt câteva evenimente care mi-au rămas vii în minte. Voi ce vă amintiţi?