Treceți la conținutul principal

Alice în Ţara Minunilor+3D+IMAX

Am reuşit să mai ajung, în sfârşit, la cinema. M-am dus să văd "Alice in Wonderland" în format 3D, la IMAX în AFI Cotroceni.

Mi-era dor de o poveste şi, în plus, eram foarte curioasă să văd un film pe magnificul ecran cât juma' de stadion, aşa cum s-a scris în presă. În realitate, nu e atât de mare, dar e impresionant.

Filmul merită văzut, clar, la IMAX în format 3D. E un fel de realitate virtuală, acţiunea e proiectată în aşa fel încât ai impresia că eşti printre personaje, că te apropii sau, din contră, te îndepărtezi de ele! Au fost multe momente în care, pe scaun fiind, mă dădeam când spre stânga, când spre dreapta, ca să nu mă lovească ceva, deşi totul era la nivel de iluzie optică!

La final apare un fluture zburând, toţi eram cu mâna pe sus să-l atingem, atât de reale par unele faze!

Singurul neajuns este subtitrarea, te ameţeşte, dar eşti atenţionat dinainte că este în format 2D. Fiind vorba despre o poveste, nu a fost nevoie de o engleză în termeni specializaţi, aşa că m-am descurcat şi fără să urmăresc subtitrarea.

Nu trebuie uitat că e ceva aglomeraţie la IMAX. Recomand rezervarea online, la telefon nu aveţi nicio şansă. Sau, cum am reuşit eu ieri, încercaţi să mergeţi în timpul zilei, cu 30 de minute înainte de începerea filmului. Rezervările nu mai sunt valabile dacă oamenii nu se duc să-şi ridice biletele şi aşa reuşiţi să prindeţi locuri bune...nu luaţi mai jos de rândul 10!
Etichete:

Comentarii

  1. Popa Mihaela-Adelina22 martie 2010 la 21:36

    Am auzit de acest tip de cinematograf, sincer as vrea si eu sa vad un film acolo. Pacat ca in Rm. Valcea nu exista un astfel de cinema, desi cred ca ar avea succes. Eu am fost la teatru, in schimb :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Denisa Soare23 martie 2010 la 14:55

    Am citit ca ai fost la teatru! Vreau si eu, dar uite ca n-am apucat. In Sibiu am vazut super piese, mi-au mers drept la suflet.

    RăspundețiȘtergere
  3. Popa Mihaela-Adelina21 mai 2010 la 20:24

    As vrea sa citesc o noua postare care sa se intituleze "Denisa in tara Adevarului". Imi doresc sa aflu ceva nou din experienta unei ziariste la Adevarul. Crezi ca e posibil? :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Denisa Soare25 mai 2010 la 18:40

    nu are niciun farmec sa povestesc despre experienta la un loc de munca...si nu e nici recomandat! dar voi povesti despre ceea ce intalnesc in drumul meu

    RăspundețiȘtergere
  5. Popa Mihaela-Adelina26 mai 2010 la 12:16

    I knw, i know! Stiu ca nu se poate. Asta si vroiam, o postare noua...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Alerg dupa soare :)

Astazi am esuat din nou in incercarea de a-mi schimba culoarea pielii! De o luna fug dupa soare si el de mine! De vina ar fi, inainte de toate, serviciul! Mi-a acaparat tot timpul, asa cum facea odinioara. S-au dus trezitul la pranz, seara in fata televizorului si postarile nocturne pe blog :(  Acum trezirea se da la cel tarziu 7, iar acasa ajung, cel mai devreme, la 7 seara...dar zob. O alta piedica e vremea, normal. Care a complotat cu serviciul meu cel acaparator, astfel incat, atunci cand sunt libera, ploua de rupe, iar cand lucrez e super cald si soare si toata lumea merge la plaja. Weekend-ul trecut a fost un timp perfect pentru bronzat. Stiu asta pentru ca eu am lucrat! Nu-i bai, am fost si eu pe teren cu treaba, dar sa fac material cu canicula! M-a luat si pe mine soarele....pe brate si putin decolteu...cel mai bine se vede daca imi iau un maieut pe mine :D Weekendul asta am fost libera. Abia asteptam, dupa 2 saptamani de rupere. Mi-am facut tot felul de planuri, re...
4 comentarii
Citiți mai multe

Ce am primit la 7 ani

imagine creată cu AI Până pe 24 noiembrie nu m-am gândit la asta. Dar, după primul tur al alegerilor prezidențiale, gândul ăsta îmi tot dă târcoale.  Memoria mi-a scos la înaintare o amintire cu bunicul meu, din decembrie 1989. Urmăream la televizor imagini cu oamenii care ieșiseră în stradă împotriva regimului comunist...era revoluție, era lui Ceaușescu se termina. L-am întrebat pe tataie ce se întâmplă, dacă e bine sau rău. A zis că nu știe...cred că era confuz și îngrijorat, modul în care funcționase până atunci se prăbușea. Așa mă simt eu din 24 noiembrie încoace. Confuză și îngrijorată. Din 1 decembrie e și mai rău.  Pentru că, la 7 ani, atunci când pica regimul comunist, am primit libertate. Un drept recâștigat cu mult sacrificiu. Al oamenilor care au murit sau cărora le-a murit cineva drag la Revoluție. Eroi! Ironia sorții, copilul meu are 7 ani acum. Și văd că dreptul la libertate, recâștigat în 1989, se joacă la votul din 8 decembrie 2024 pentru alegerea președintelui...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Ce am primit la 7 ani - update

 Când am scris articolul precedent, pe 4 decembrie, nici nu visam la ce va urma... - CSAT a desecretizat documente privitoare la campania lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale - se confirmă ceea ce jurnaliștii de investigație scriau de câteva zile: manipularea TikTok cu sprijinul influencerilor și a peste un milion de euro, influențe rusești + intervenția unui actor statal (necunoscut încă)  - CCR decide să anuleze rezultatul primului tur al alegerilor, care îi propulsase în turul 2 pe Elena Lasconi și Călin Georgescu - o luăm de la zero cu campania pentru prezidențiale - n'șpe mii de scenarii despre miza anulării alegerilor (în România nimic nu se întâmplă pe bune în folosul cetățenilor, mereu este o manipulare la mijloc): îndepărtarea lui Georgescu, favorizarea lui Ciolacu, îndepărtarea lui Lasconi....cumva sunt toate valabile pentru n'șpe mii de motive. Rezonez cu toate, las un exemplu - legionari și mercenari furibunzi pe TikTok, cu amenințări groaznice pr...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe