Treceți la conținutul principal

Hai la shopping în New York !!!!

Am primit un mail foarte mişto, foarte tare, foarte foarte, pe care nu-l pot ţine numai pentru mine, clar! Comentarii? la urmă, câte doriţi!!!

La New York s-a deschis un magazin unde femeile pot alege şi cumpăra un soţ.
La intrare sunt afişate regulile de funcţionare ale magazinului:

- Poţi vizita magazinul O SINGURĂ DATĂ!

- Sunt 6 etaje şi caracteristicile bărbaţilor se îmbunătăţesc pe măsură ce urci la etajul superior.

- Poţi alege orice bărbat de la un etaj sau poţi urca la etajul următor.

- Nu te poţi întoarce la etajul inferior!

O femeie decide să viziteze magazinul pentru a găsi un bărbat care să îi ţină companie.
La etajul unu, pe uşă, este următorul afiş: "Aceşti bărbaţi au un loc de muncă!"
Femeia decide să meargă la etajul următor. La etajul al doilea, pe uşă, este următorul afiş: "Aceşti bărbaţi au un loc de muncă şi iubesc copiii!"
Femeia hotărăşte să urce la etajul următor. La etajul al treilea, pe uşă, este următorul afiş: "Aceşti bărbaţi au un loc de muncă, iubesc copiii şi sunt extrem de frumoşi!". "Wow" îşi spune femeia, însă hotărăşte să meargă la etajul următor.
La etajul al patrulea, pe uşă, este următorul afiş: "Aceşti bărbaţi au un loc de muncă, iubesc copiii, sunt frumoşi de înnebuneşti şi ajută şi la treburile din casă!". "Incredibil!", exclamă femeia, "cu greu pot rezista!", însă decide să meargă la etajul următor.
La etajul cinci, pe uşă, este următorul afiş: "Aceşti bărbaţi au un loc de muncă, iubesc copiii, sunt frumoşi de înnebuneşti şi ajută şi la treburile din casă şi sunt extrem de romantici!"

Femeia este tentată să rămână şi să aleagă un bărbat, însă până la urmă decide să urce la ultimul nivel. La etajul şase se află următorul afiş: "Eşti vizitatoarea cu nr. 31.456.012 a acestui etaj. Aici nu sunt bărbaţi, acest etaj există numai pentru a demonstra că este imposibil să satisfaci o femeie..."

Mulţumim pentru că aţi ales să vizitaţi magazinul nostru!

Vis a vis de acest magazin, s-a deschis unul asemănător, de unde bărbaţii îşi pot cumpăra o nevastă.

La primul etaj sunt femei care sunt înnebunite după sex.

La etajul doi sunt femei care sunt înnebunite după sex şi nu te bat la cap.

Etajele de la 3 la 6 nu au fost niciodată vizitate de bărbaţi!

Happy Shopping everyone!

Comentarii

  1. cand plecam la New York??? sa stii ca nu sunt lacoma si ma opresc la etajul 4 :) prea mult romantism strica deci ma pot lipsi!

    RăspundețiȘtergere
  2. eu zic să stăm cuminţele aici, să nu dăm banii pe avion, că mâine-poimâine se deschide un magazin cu orice produs la 12 lei:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Deni, ma bucur ca ti-a placut mailul de la mine atat de mult incat l-ai postat pe blogul tau, pe care il citesc frecvent. O sa iti mai trimit mailuri interesante. Mi-as dori sa ne vedem intr-o zi sa mai stam de povesti. Pupici cu drag, Mada.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ia uite cum se mai arată un cititor anonim! Mail-ul de la tine a făcut senzaţie, toţi mi-au zis că-i super funny!!! şi eu îmi doresc mult să ne vedem, mă tot gândesc la asta! pupici

    RăspundețiȘtergere
  5. dar am o idee mai buna. la mine la tzara este un magazin unde totul costa 5 lei. sigur gasim si pe acolo! :D

    RăspundețiȘtergere
  6. Dar, apropo, nu scrie nicaieri de un barbat inteligent.... :)) Par perfecti barbatii de la etajul 5... dar as vrea sa vad si un barbat inteligent care face toate chestiile de la etajul 5. Chiar sunt curioasa! dar sti cum se spune: barbatul perfect nu exista! Asa ca m-as opri la etajul 5. Tare e-mailul asta, nota 10 cu steluta!

    RăspundețiȘtergere
  7. :)) draga mea, eşti prima fată care simte nevoia unui bărbat inteligent, noi ne-am bucurat oricum, probabil pentru că tipii inteligenţi nu ar face nimic din ce-i prevăzut la etajul 5!!!

    RăspundețiȘtergere
  8. Corect, probabil ai dreptate! Deci, ma multumesc si cu cei de la etajul 5. E bine si atat!:))

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Michael Jackson - (I) Remember the time...

Îmi amintesc că aveam 10 ani, eram în clasa a III-a sau a IV-a şi eram foarte îndrăgostită de Michael..... Cred că am făcut o pasiune numai uitându-mă la promovarea concertului care urma să aibă loc în România. M-a fascinat aşa de mult, încât am reuşit să-i scriu numele corect - degeaba făceam engleză, nu reuşeam să scriu un nume străin doar auzindu-l, de obicei scriam cum pronunţam. Dar cu Michael a fost altă poveste. Offf....de câte ori am mâzgălit de atunci MICHAEL JACKSON.... cu inimioare, la sfârşitul caietelor de mate sau de română!!! Aşa pitică cum eram, am început să colecţionez, normal, poze din "Ecran Magazin" - un fel de Bravo pe acele vremuri, să port pe ascuns insigne cu Michael - că ai mei nu erau de acord. Într-o zi, am văzut în vitrina unei librării o revistă, a cărei copertă era, practic, un mic poster cu Michael. Oooo, am înnebunit, voiam şi eu. Dar cum să fac??? Ai mei erau foarte reticenţi pe atunci vizavi de tot ce produce plăcere copilului :d, aşa că am

Dincolo de granițe

  De ceva vreme lucrez la granițele personale. Acele bariere imaginare pe care să le pun pentru a-mi fi mie bine. Nu este ușor: față de cine să le țin ridicate? ori față de ce? când le cobor? cum comunic că sunt ridicate? ce spune asta despre mine? cum voi fi percepută? ce am de pierdut? dar de câștigat? ce învăț eu din asta? Nu mereu am analizat lucrurile astfel. Chiar dacă am simțit că nu îmi fac bine anumite atitudini, gesturi, vorbe, situații, am ținut barierele jos. Nu am comunicat că nu mă simt bine. Când nu am mai putut, m-am retras. Dar nu am rezolvat nimic, căci am ajuns iar în situații similare. Până când... 🔅...am conștientizat că spațiul meu personal, atât fizic cât și emoțional, este cel mai important. Și nu există niciun motiv în lumea asta pentru a permite cuiva, indiferent cine este, să ,,intre cu bocancii" în spațiul meu personal. Expresia nu îmi aparține, dar este des folosită pentru a transmite cât de puternică poate fi o asemenea intruziune. Și rezonez cu ea.

Poveşti de viaţă II

E timpul să revin cu un nou exemplu din viaţă! În urmă cu mulţi ani am cunoscut un cuplu aparent "bine închegat". El - un om de afaceri super de treabă, sociabil, care era îndrăgostit nebuneşte de ea, după câţiva ani de căsătorie şi un puşti la activ. Ea - o păpuşică frumoasă de pica, de asemenea de treabă. Erau aproape mereu împreună, el îi satisfăcea toate poftele iar ea...era frumoasă de pica. La un an după ce i-am cunoscut, au divorţat. Dar nu asta era ideea! Până să se strice treaba, am asistat la o chestie super super faină. Eram într-o deplasare în Sighetu Marmaţiei, pentru câteva zile. Într-o dimineaţa m-am dus la tipă în cameră, să ne pregătim ca fetele, să mai vorbim de una de alta....şi a ciocănit cineva la uşă. Ne-am cam mirat noi, era destul de dimineaţă şi noi ne cazaserăm la un motel prin munţi pe acolo prin Sighet. Am deschis, era una din cameriste....cu un buchet mare mare de trandafiri roşii, pentru păpuşică. Wowww! Şi nicio carte de vizită....m-am mirat eu.