Treceți la conținutul principal

Dilemă

Aşadar, dilemă: el şi ea formează un cuplu de ceva timp. Îşi doresc, pentru început, să-şi ia o maşinuţă la mâna a doua, pe care s-o plătescă şi s-o folosească împreună. După săptămâni de planuri, ideea începe să prindă contur. El face research de maşini, bănci, se hotărăşte la o maşină şi la o bancă şi aşteaptă.....creditul.

El şi ea seara, acasă, linişte şi voie bună. Până când ea spune: "Vaiii, abia aştept să ne luăm maşină şi să mă plimb cu fetele prin oraş!" sau ceva de genul.

El ripostează: "Să crezi tu, până nu mă convingi pe mine, nu pui mâna pe volan".

Ea rămâne şocată. E adevărat, niciunul nu are experienţă mare în şofat, dar......ea i-a spus de foarte multe ori că vrea să ia din nou ore, pentru a se reobişnui.

Urmează replici multe şi dure. Ea nu înţelege de ce ar avea nevoie de aprobarea lui pentru a conduce, doar vor plăti amândoi maşina. El nu înţelege de ce ea s-a supărat pentru nişte vorbe....îndreptăţite, de altfel, în opinia lui. "De ce te superi???? Nici eu nu sunt expert, dar întâi trebuie să am încredere în tine că poţi conduce".

Ea e tot şocată, nu avea de gând să se arunce la volan din prima. "Dar e maşina amândurora, dacă o lovesc, plătesc eu, nu-i problemă. Am nevoie să-mi spună instructorul că mă descurc, nu tu".

Replica lui, după multe alte discuţii: "Eu am căutat maşina, eu fac creditul, în principiu e maşina mea". Ea îi doreşte să nu mai obţină creditul.

Variante pentru "rezolvarea" maşinii:

1) ea acceptă să conducă numai după ce el îşi va da consimţământul
2) ea îşi bagă picioarele în maşina lor, "în principiu" a lui şi va încerca să-şi ia una prin propriile forţe
3) el realizează că a gafat într-un mare stil
4) alte variante ????

Comentarii

  1. HMMM! Sincer, nu-mi place cum a pus el problema. Eu mi-as lua propria masina, iar el sa se spele cu a lui pe cap. Pana la urma urmei, daca nu s-au casatorit inca, atunci cand vor fi sot si sotie, el tot la fel va face! El crede ca daca e barbat, atunci are mereu dreptate! Cred ca l-a mintit cineva! Bafta! Sper sa se rezolve totul cu bine!

    RăspundețiȘtergere
  2. El are o mare problema! Vrea s-o conduca doar el, atunci s-o plateasca doar el. Ea e fraiera daca cedeaza.

    RăspundețiȘtergere
  3. dilema e de actualitate....el a întors-o, susţine că vrea doar să se asigure că ea e stăpână pe situaţie înainte de a pleca singură cu maşina prin oraş. ea e suspicioasă...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Michael Jackson - (I) Remember the time...

Îmi amintesc că aveam 10 ani, eram în clasa a III-a sau a IV-a şi eram foarte îndrăgostită de Michael..... Cred că am făcut o pasiune numai uitându-mă la promovarea concertului care urma să aibă loc în România. M-a fascinat aşa de mult, încât am reuşit să-i scriu numele corect - degeaba făceam engleză, nu reuşeam să scriu un nume străin doar auzindu-l, de obicei scriam cum pronunţam. Dar cu Michael a fost altă poveste. Offf....de câte ori am mâzgălit de atunci MICHAEL JACKSON.... cu inimioare, la sfârşitul caietelor de mate sau de română!!! Aşa pitică cum eram, am început să colecţionez, normal, poze din "Ecran Magazin" - un fel de Bravo pe acele vremuri, să port pe ascuns insigne cu Michael - că ai mei nu erau de acord. Într-o zi, am văzut în vitrina unei librării o revistă, a cărei copertă era, practic, un mic poster cu Michael. Oooo, am înnebunit, voiam şi eu. Dar cum să fac??? Ai mei erau foarte reticenţi pe atunci vizavi de tot ce produce plăcere copilului :d, aşa că am

Marea din vecini II - Balcic

Dimineaţa am băgat un duş de înviorare şi am plecat să schimbăm nişte bani. V-am spus, nu aveam deloc valută la noi, numai lei - not good, aveam deja 2 leva datorie la non-stop! Apoi ne-am strâns bagajele, am părăsit hotelul şi am plecat spre castel .De la hotel până acolo făceam 20 de minute, cred, dar noi am poposit pe un dig să ne uităm la mare, la meduze şi să păpăm sandvişuri. Castelul Reginei Maria Eu am mai fost la Balcic în urmă cu trei-patru ani. Dar atunci era altă conjunctură, plus că vremea era nasoală, nu-mi mai aduc aminte mare lucru. Acum am luat aminte la toate. Castelul Reginei Maria arată frumos pe afară. Din păcate, nu există o singură cameră care să redea fidel aspectul de odinioară. Sunt fotografii şi obiecte expuse în 3 încăperi, asta e tot. Fază de blonzi: era şi o încăpere cu suveniruri, printre care şi tablouri pictate pe pânză, o minunăţie. Şi tot admirându-le, am zis să ne şi luăm unul, căci preţurile variau - ne-am decis să-l luăm

Cea mai mare provocare, de când sunt mamă

Photo by Katya Austin on Unsplash Cea mai mare provocare a fost și este să-mi găsesc răbdarea, s-o dozez în porții mici pe care să le iau la momentul potrivit. Este incredibil cât de mult te poate testa un copil, în ce fel te poate determina să te uiți la tine, să te vezi așa cum ești și ... să faci CEVA! Sunt gesturi și cerințe care îmi par mărunte, nesemnificative uneori dar care, pentru copilul meu, înseamnă TOTUL! Altă dată aș fi tratat cu superficialitate, acum simt că trebuie să acord importanță, să comunic, să înțeleg. Recent am citit o carte tulburătoare care tratează, în linii generale, unul dintre marile noastre defecte: superficialitatea. Cartea se numește ,,Tatăl celuilalt băiat", este scrisă de Parinoush Saniee. Este șocant câte se pot petrece într-un suflet din cauză că judecăm mult, vedem și ascultăm puțin, înțelegem mult mai puțin. Iar când sufletul este al unui copil, consecințele pot fi devastatoare.Cred ca este o carte care naște întrebări: când ai