Treceți la conținutul principal

Culmea bătrâneţii

În seara asta am asistat la nişte scene care m-au enervat la culme. Există o vorbă: "cine nu are bătrâni, să-şi cumpere". Dar unii sunt din cale afară de impertinenţi.

Să revin la scene. Eram în autobuz, mă întorceam acasă. Era foarte aglomerat, clar că nu toţi bătrânii aveau scaune să se aşeze. Ei, unul dintre ei a avut tupeul să-i ceară unei tipe însărcinate, cred că era în luna a şasea, să se ridice ca să stea el. Tipa l-a ignorat, aşa că ăsta a început să comenteze gen "tinerii ăştia din ziua de azi....", "pe vremea mea..." ş.a.m.d.

Am reuşit să-l ignor, deşi îi mergea gura ca o morişcă.

Peste vreo 10 minute, aud iar comentarii. Acelaşi personaj, o nouă scenă. Reuşise să se aşeze şi comenta de zor că cineva vrusese să-şi aşeze copilul de 4 ani pe scaun. "Ia uite, domnule, trebuie să îi cedez eu locul unui căcăţel de 4 ani! lasă, domnule, că e mărişor, poate să stea şi în picioare!".

Incredibil de nesimţit, incredibil.....

Acum îmi place mai mult ca oricând bancul ăla cu Bulă în autobuz: o mămăiţă îi spune lui Bulă, care stătea pe scaun "Bulă, lasă-mă, te rog, să stau în locul tău". "Păi de ce?", întreabă Bulă. "Pentru că sunt bătrână şi mă dor picioarele", îi spune mămăiţa. "Păi când eraţi de vârsta mea cedaţi locul persoanelor mai în vârstă?", întreabă Bulă. "Bineînţeles", răspunde mămăiţa. "Vezi, de aceea vă dor picioarele", a exclamat Bulă.

Comentarii

  1. Eu am asistat la alta scena acum cateva luni, cat asteptam la medicul de familie.

    Mama intrase in vorba cu un domn cam la 65-70 ani care spunea ca dansul nu are mult de stat in cabinet, dar isi asteapta randul, asa cum este normal. In acel moment, un alt domn la vreo 50 de ani, a inceput sa-i adrese o serie de "apelative",precum: "mosule", "bostorogule", "nebunule","stai la locul tau, ce te bagi in fata?"... fara niciun motiv. Toti ne uitam uimiti, considerandu-l pe certaret nebun, nicidecum pe domnul mai in varsta. Sotia certaretului se simtea tare prost de situatia creata de sot!

    Astia sunt oamenii, Deni! Intalnim tot felul de specimene, nu ar trebuie sa ne mai mire ceva!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ba mă mir, rămân consternată, chiar, pentru că mă aştept la mai mult....şi mă gândesc cu teamă că poate nu ţine de firea omului, ci de vârstă. Să ajungi cârcotaş, răutăcios şi nesimţit nu mi se pare o opţiune măgulitoare.

    RăspundețiȘtergere
  3. Denisa, vreau postari noi pe blogul tau:)) Le astpt cu nerbdare. Ce mai faci? Cum e viata in capitala?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Alerg dupa soare :)

Astazi am esuat din nou in incercarea de a-mi schimba culoarea pielii! De o luna fug dupa soare si el de mine! De vina ar fi, inainte de toate, serviciul! Mi-a acaparat tot timpul, asa cum facea odinioara. S-au dus trezitul la pranz, seara in fata televizorului si postarile nocturne pe blog :(  Acum trezirea se da la cel tarziu 7, iar acasa ajung, cel mai devreme, la 7 seara...dar zob. O alta piedica e vremea, normal. Care a complotat cu serviciul meu cel acaparator, astfel incat, atunci cand sunt libera, ploua de rupe, iar cand lucrez e super cald si soare si toata lumea merge la plaja. Weekend-ul trecut a fost un timp perfect pentru bronzat. Stiu asta pentru ca eu am lucrat! Nu-i bai, am fost si eu pe teren cu treaba, dar sa fac material cu canicula! M-a luat si pe mine soarele....pe brate si putin decolteu...cel mai bine se vede daca imi iau un maieut pe mine :D Weekendul asta am fost libera. Abia asteptam, dupa 2 saptamani de rupere. Mi-am facut tot felul de planuri, re...

Ce am primit la 7 ani

imagine creată cu AI Până pe 24 noiembrie nu m-am gândit la asta. Dar, după primul tur al alegerilor prezidențiale, gândul ăsta îmi tot dă târcoale.  Memoria mi-a scos la înaintare o amintire cu bunicul meu, din decembrie 1989. Urmăream la televizor imagini cu oamenii care ieșiseră în stradă împotriva regimului comunist...era revoluție, era lui Ceaușescu se termina. L-am întrebat pe tataie ce se întâmplă, dacă e bine sau rău. A zis că nu știe...cred că era confuz și îngrijorat, modul în care funcționase până atunci se prăbușea. Așa mă simt eu din 24 noiembrie încoace. Confuză și îngrijorată. Din 1 decembrie e și mai rău.  Pentru că, la 7 ani, atunci când pica regimul comunist, am primit libertate. Un drept recâștigat cu mult sacrificiu. Al oamenilor care au murit sau cărora le-a murit cineva drag la Revoluție. Eroi! Ironia sorții, copilul meu are 7 ani acum. Și văd că dreptul la libertate, recâștigat în 1989, se joacă la votul din 8 decembrie 2024 pentru alegerea președintelui...

Ce am primit la 7 ani - update

 Când am scris articolul precedent, pe 4 decembrie, nici nu visam la ce va urma... - CSAT a desecretizat documente privitoare la campania lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale - se confirmă ceea ce jurnaliștii de investigație scriau de câteva zile: manipularea TikTok cu sprijinul influencerilor și a peste un milion de euro, influențe rusești + intervenția unui actor statal (necunoscut încă)  - CCR decide să anuleze rezultatul primului tur al alegerilor, care îi propulsase în turul 2 pe Elena Lasconi și Călin Georgescu - o luăm de la zero cu campania pentru prezidențiale - n'șpe mii de scenarii despre miza anulării alegerilor (în România nimic nu se întâmplă pe bune în folosul cetățenilor, mereu este o manipulare la mijloc): îndepărtarea lui Georgescu, favorizarea lui Ciolacu, îndepărtarea lui Lasconi....cumva sunt toate valabile pentru n'șpe mii de motive. Rezonez cu toate, las un exemplu - legionari și mercenari furibunzi pe TikTok, cu amenințări groaznice pr...