Abonare la postări!

luni, 8 iunie 2009

Nomad prin Bucureşti - partea a III-a

(Mi-a mai făcut o fază.....)

......eram ruptă de oboseală, abia aşteptam să ajung acasă, când m-am trezit cu telefon de la ea: "Deni, nu-i aşa că nu te superi dacă dormi în altă parte în seara asta? Rămâne iubitul meu pe la mine, mă înţelegi?". Cum să nu....am înţeles.....m-am aciuat pe la o colegă, ce era să fac.

Aaaaa.....să nu uit, nu am cunoscut niciodată proprietarul respectivei garsoniere, deoarece nu a vrut să-mi dea numărul şi mi-a zis s-o consider pe ea adevăratul proprietar, deoarece stă de 3 ani acolo (puhhh).

Am trecut peste toate astea, că încă nu aveam bani să stau într-un loc mai bun. Problema e că nesimţita a început să îmi bage strâmbe la colegă'mea, mătuşa ei. Şi aia, de unde era o doamnă, s-a transformat într-o dementă, care mă alerga prin birou, ameninţându-mă să plec şi să nu-i mai amărăsc nepoata. Tot eu o amăram, Doamneee! Şi aşa m-a ţinut colega, draga de ea, de am ajuns să nu ne salutăm. Iar prinţesita, azi îmi băga strâmbe, a doua zi ma implora să o împrumut cu bani că a rămas fără. Şi am ajuns sa nu ne mai suportăm şi...m-am mutat iar.

M-a luat de suflet o colegă de la muncă, alta decât mătuşa cea nebună. Altă garsonieră, unde mai stătea cu o fată. Şi am zăcut şi pe acolo, timp de o lună, tot cu lucrurile în două genţi. A fost binişor, doar că na, nu se putea sta aşa pe timp îndelungat.

Aşa că am migrat la vară'mea, super fată, căreia i-am ocupat sufrageria timp de aproape 3 luni! Sărăcuţa.....cum avea musafiri, cum strângeam tabăra! Cum plecau, cum ocupam tot, din nou. Ideea e că măcar cu job-ul mergeam oki. Apoi, colega de la muncă, cea care mă luase de suflet, a venit cu o propunere: să ne mutăm undeva, numai noi două.

Prima oprire a fost într-un apartament de lângă Cişmigiu, al bunicilor unui prieten de-al ei! Pare cam îmbârligătură, nu? Chiar aşa a fost, noi am stat acolo incognito....adică buncii tipului erau plecaţi într-o vacanţă de o lună şi habar n-au avut că nepotul lor a adus pe cineva să locuiască acolo! Foarte mişto casa, veche, decorată ca un muzeu.....super! Lângă parc, lângă toate cluburile din Romană.....am dus-o foarte bine acolo. Din păcate, vacanţa bunicilor s-a terminat şi noi am plecat, fiecare de unde venise, căci nu găsisem ceva numai pentru noi două.

Adică m-am întors la verişoara. Nu mai ştiu cât timp am locuit în sufrageria ei, când a venit vestea cea bună de la colega de muncă: ne putem muta într-o garsonieră în Titan, numai noi.

Ne-am mutat, ne-am gospodărit cum ştim noi mai bine şi am dus-o aşa nouă luni. Garsoniera destul de faină, renovată, mi-am adus maşină de spălat, frigider. Am trecut şi peste inconvenientul gazelor - nu aveam gaze, foloseam butelia! Noroc că nu găteam. În fiecare lună venea un nene care începea să strige pe holul blocului: buteliaaaaaa!.....a venit buteliaaaaaa. Blocul era populat 99% cu foarte bătrânei, de aceea venea nenea să strige pe la uşi. Dar noi am schimbat butelia după 5 luni!!!

Între timp am schimbat job-ul.....apoi am rămas fără şi a trebuit să plec din garsonieră. Şi din Bucureşti.

Pentru 3 luni :((

Am revenit în Bucureşti, căutând job. Şi am găsit. Şi m-am mutat într-o nouă casă.

trei luni de sămânţă şi două de mucegai!

Nu mai dau detalii, că se supără fata pe mine, şi aşa era să mă ia la bătaie pentru povestea cu mucegaiul!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu