Treceți la conținutul principal

Accesul în Palatul Parlamentului.....prin tunel, vă rugăm!

În mod normal nu aş scrie despre acest edificiu, dar astăzi s-a întâmplat o chestie care m-a scos din sărite.

Trebuia să ajung la o conferinţă, de dimineaţă, undeva la etajul 10, în Palatul Parlamentului. Am urmat instrucţiunile din comunicatul de presă şi m-am dus la intrarea centrală, cu covor roşu. Acolo am fost informată de băieţii în uniformă că trebuie să intru prin tunel! Le-am explicat că sunt acreditată pe toată clădirea, că sunt de la presă, că mi s-a spus precis pe unde să intru....nimic! Prin tunel, vă rog.

Buuun! Am întrebat alţi băieţi în uniformă pe unde trebuie să merg pentru a ajunge la etajul 10, prin tunel. Numai că, după ei, una era intrarea prin tunel, alta era intrarea pentru a ajunge la 10. După ce m-am învârtit ca titirezul prin grădina Palatului, m-am întors la covorul roşu, de unde am fost, din nou, direcţionată...către tunel! Mi s-a spus că aşa a dat dispoziţie nu ştiu cine, ca presa să intre prin subteran.

Până la urmă l-am găsit. M-am prezentat la poartă, m-au legitimat, mi-au dat indicaţii şi....am început să merg prin tunel, până am ajuns undeva, la subsol. Eram numai eu şi maşinile! Şi tomberoanele de gunoi, pe lângă care m-am plictisit să tot merg şi am făcut prima la stânga, am luat primul lift care....nu ajungea la 10. Am schimbat liftul pe la etajul 4, m-am milogit de liftieră care îmi tot spunea că nu are voie să mă ducă la 10, că eu trebuia să merg cu alt lift (serios?!!!!!)

Am ajuns, în cele din urmă, la destinaţie, unde am fost primită cu scuze că....deh, socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg!

După terminarea conferinţei a reînceput aventura! M-au urcat gazdele într-un lift, altul decât cel cu care venisem. Şi care oprea numai la 7 şi la subsol. Asta am aflat după ce am apăsat pe toate butoanele şi nu înţelegeam de ce pendulam între etajele 9 şi 10. Nerviiii! am ales subsolul, trebuia să ies odată. La subsol, am cugetat...pe unde să ies......că era cam întuneric. Instinctul m-a condus spre uşă (una nouă!), unde m-a întâmpinat alt băiat în uniformă.

"De unde sunteţi?"
"De la presă."
"Domnişoara Denisa?"
(ooo, mă aşteptau!)
Da...
A început morala....pe unde am intrat, că trebuia pe aici, că nu am respectat instrucţiunile, că ce, riscă el să fie tras la răspundere...bla bla bla.

"După ce că mă puneţi să intru prin tunel, pe unde intră doar maşinile, şi trebuie să trec pe lângă toate tomberoanele, când abia reuşesc să ajung la conferinţă, mă mai întrebaţi de ce nu am reuşit să intru pe aici ???? Eu mă bucur că am ieşit!"

Şi am plecat. Tot prin tunel, normal!

Comentarii

  1. astia de la parlament au o problema serioasa. tin minte cand m-am ratacit si eu pe acolo, ce-i drept nu prin tunel ci pe covorul verde.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Michael Jackson - (I) Remember the time...

Îmi amintesc că aveam 10 ani, eram în clasa a III-a sau a IV-a şi eram foarte îndrăgostită de Michael..... Cred că am făcut o pasiune numai uitându-mă la promovarea concertului care urma să aibă loc în România. M-a fascinat aşa de mult, încât am reuşit să-i scriu numele corect - degeaba făceam engleză, nu reuşeam să scriu un nume străin doar auzindu-l, de obicei scriam cum pronunţam. Dar cu Michael a fost altă poveste. Offf....de câte ori am mâzgălit de atunci MICHAEL JACKSON.... cu inimioare, la sfârşitul caietelor de mate sau de română!!! Aşa pitică cum eram, am început să colecţionez, normal, poze din "Ecran Magazin" - un fel de Bravo pe acele vremuri, să port pe ascuns insigne cu Michael - că ai mei nu erau de acord. Într-o zi, am văzut în vitrina unei librării o revistă, a cărei copertă era, practic, un mic poster cu Michael. Oooo, am înnebunit, voiam şi eu. Dar cum să fac??? Ai mei erau foarte reticenţi pe atunci vizavi de tot ce produce plăcere copilului :d, aşa că am

Marea din vecini II - Balcic

Dimineaţa am băgat un duş de înviorare şi am plecat să schimbăm nişte bani. V-am spus, nu aveam deloc valută la noi, numai lei - not good, aveam deja 2 leva datorie la non-stop! Apoi ne-am strâns bagajele, am părăsit hotelul şi am plecat spre castel .De la hotel până acolo făceam 20 de minute, cred, dar noi am poposit pe un dig să ne uităm la mare, la meduze şi să păpăm sandvişuri. Castelul Reginei Maria Eu am mai fost la Balcic în urmă cu trei-patru ani. Dar atunci era altă conjunctură, plus că vremea era nasoală, nu-mi mai aduc aminte mare lucru. Acum am luat aminte la toate. Castelul Reginei Maria arată frumos pe afară. Din păcate, nu există o singură cameră care să redea fidel aspectul de odinioară. Sunt fotografii şi obiecte expuse în 3 încăperi, asta e tot. Fază de blonzi: era şi o încăpere cu suveniruri, printre care şi tablouri pictate pe pânză, o minunăţie. Şi tot admirându-le, am zis să ne şi luăm unul, căci preţurile variau - ne-am decis să-l luăm

Alerg dupa soare :)

Astazi am esuat din nou in incercarea de a-mi schimba culoarea pielii! De o luna fug dupa soare si el de mine! De vina ar fi, inainte de toate, serviciul! Mi-a acaparat tot timpul, asa cum facea odinioara. S-au dus trezitul la pranz, seara in fata televizorului si postarile nocturne pe blog :(  Acum trezirea se da la cel tarziu 7, iar acasa ajung, cel mai devreme, la 7 seara...dar zob. O alta piedica e vremea, normal. Care a complotat cu serviciul meu cel acaparator, astfel incat, atunci cand sunt libera, ploua de rupe, iar cand lucrez e super cald si soare si toata lumea merge la plaja. Weekend-ul trecut a fost un timp perfect pentru bronzat. Stiu asta pentru ca eu am lucrat! Nu-i bai, am fost si eu pe teren cu treaba, dar sa fac material cu canicula! M-a luat si pe mine soarele....pe brate si putin decolteu...cel mai bine se vede daca imi iau un maieut pe mine :D Weekendul asta am fost libera. Abia asteptam, dupa 2 saptamani de rupere. Mi-am facut tot felul de planuri, relaxa