Treceți la conținutul principal

Accesul în Palatul Parlamentului.....prin tunel, vă rugăm!

În mod normal nu aş scrie despre acest edificiu, dar astăzi s-a întâmplat o chestie care m-a scos din sărite.

Trebuia să ajung la o conferinţă, de dimineaţă, undeva la etajul 10, în Palatul Parlamentului. Am urmat instrucţiunile din comunicatul de presă şi m-am dus la intrarea centrală, cu covor roşu. Acolo am fost informată de băieţii în uniformă că trebuie să intru prin tunel! Le-am explicat că sunt acreditată pe toată clădirea, că sunt de la presă, că mi s-a spus precis pe unde să intru....nimic! Prin tunel, vă rog.

Buuun! Am întrebat alţi băieţi în uniformă pe unde trebuie să merg pentru a ajunge la etajul 10, prin tunel. Numai că, după ei, una era intrarea prin tunel, alta era intrarea pentru a ajunge la 10. După ce m-am învârtit ca titirezul prin grădina Palatului, m-am întors la covorul roşu, de unde am fost, din nou, direcţionată...către tunel! Mi s-a spus că aşa a dat dispoziţie nu ştiu cine, ca presa să intre prin subteran.

Până la urmă l-am găsit. M-am prezentat la poartă, m-au legitimat, mi-au dat indicaţii şi....am început să merg prin tunel, până am ajuns undeva, la subsol. Eram numai eu şi maşinile! Şi tomberoanele de gunoi, pe lângă care m-am plictisit să tot merg şi am făcut prima la stânga, am luat primul lift care....nu ajungea la 10. Am schimbat liftul pe la etajul 4, m-am milogit de liftieră care îmi tot spunea că nu are voie să mă ducă la 10, că eu trebuia să merg cu alt lift (serios?!!!!!)

Am ajuns, în cele din urmă, la destinaţie, unde am fost primită cu scuze că....deh, socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg!

După terminarea conferinţei a reînceput aventura! M-au urcat gazdele într-un lift, altul decât cel cu care venisem. Şi care oprea numai la 7 şi la subsol. Asta am aflat după ce am apăsat pe toate butoanele şi nu înţelegeam de ce pendulam între etajele 9 şi 10. Nerviiii! am ales subsolul, trebuia să ies odată. La subsol, am cugetat...pe unde să ies......că era cam întuneric. Instinctul m-a condus spre uşă (una nouă!), unde m-a întâmpinat alt băiat în uniformă.

"De unde sunteţi?"
"De la presă."
"Domnişoara Denisa?"
(ooo, mă aşteptau!)
Da...
A început morala....pe unde am intrat, că trebuia pe aici, că nu am respectat instrucţiunile, că ce, riscă el să fie tras la răspundere...bla bla bla.

"După ce că mă puneţi să intru prin tunel, pe unde intră doar maşinile, şi trebuie să trec pe lângă toate tomberoanele, când abia reuşesc să ajung la conferinţă, mă mai întrebaţi de ce nu am reuşit să intru pe aici ???? Eu mă bucur că am ieşit!"

Şi am plecat. Tot prin tunel, normal!

Comentarii

  1. astia de la parlament au o problema serioasa. tin minte cand m-am ratacit si eu pe acolo, ce-i drept nu prin tunel ci pe covorul verde.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Alerg dupa soare :)

Astazi am esuat din nou in incercarea de a-mi schimba culoarea pielii! De o luna fug dupa soare si el de mine! De vina ar fi, inainte de toate, serviciul! Mi-a acaparat tot timpul, asa cum facea odinioara. S-au dus trezitul la pranz, seara in fata televizorului si postarile nocturne pe blog :(  Acum trezirea se da la cel tarziu 7, iar acasa ajung, cel mai devreme, la 7 seara...dar zob. O alta piedica e vremea, normal. Care a complotat cu serviciul meu cel acaparator, astfel incat, atunci cand sunt libera, ploua de rupe, iar cand lucrez e super cald si soare si toata lumea merge la plaja. Weekend-ul trecut a fost un timp perfect pentru bronzat. Stiu asta pentru ca eu am lucrat! Nu-i bai, am fost si eu pe teren cu treaba, dar sa fac material cu canicula! M-a luat si pe mine soarele....pe brate si putin decolteu...cel mai bine se vede daca imi iau un maieut pe mine :D Weekendul asta am fost libera. Abia asteptam, dupa 2 saptamani de rupere. Mi-am facut tot felul de planuri, re...

Ce am primit la 7 ani

imagine creată cu AI Până pe 24 noiembrie nu m-am gândit la asta. Dar, după primul tur al alegerilor prezidențiale, gândul ăsta îmi tot dă târcoale.  Memoria mi-a scos la înaintare o amintire cu bunicul meu, din decembrie 1989. Urmăream la televizor imagini cu oamenii care ieșiseră în stradă împotriva regimului comunist...era revoluție, era lui Ceaușescu se termina. L-am întrebat pe tataie ce se întâmplă, dacă e bine sau rău. A zis că nu știe...cred că era confuz și îngrijorat, modul în care funcționase până atunci se prăbușea. Așa mă simt eu din 24 noiembrie încoace. Confuză și îngrijorată. Din 1 decembrie e și mai rău.  Pentru că, la 7 ani, atunci când pica regimul comunist, am primit libertate. Un drept recâștigat cu mult sacrificiu. Al oamenilor care au murit sau cărora le-a murit cineva drag la Revoluție. Eroi! Ironia sorții, copilul meu are 7 ani acum. Și văd că dreptul la libertate, recâștigat în 1989, se joacă la votul din 8 decembrie 2024 pentru alegerea președintelui...

Ce am primit la 7 ani - update

 Când am scris articolul precedent, pe 4 decembrie, nici nu visam la ce va urma... - CSAT a desecretizat documente privitoare la campania lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale - se confirmă ceea ce jurnaliștii de investigație scriau de câteva zile: manipularea TikTok cu sprijinul influencerilor și a peste un milion de euro, influențe rusești + intervenția unui actor statal (necunoscut încă)  - CCR decide să anuleze rezultatul primului tur al alegerilor, care îi propulsase în turul 2 pe Elena Lasconi și Călin Georgescu - o luăm de la zero cu campania pentru prezidențiale - n'șpe mii de scenarii despre miza anulării alegerilor (în România nimic nu se întâmplă pe bune în folosul cetățenilor, mereu este o manipulare la mijloc): îndepărtarea lui Georgescu, favorizarea lui Ciolacu, îndepărtarea lui Lasconi....cumva sunt toate valabile pentru n'șpe mii de motive. Rezonez cu toate, las un exemplu - legionari și mercenari furibunzi pe TikTok, cu amenințări groaznice pr...