Treceți la conținutul principal

Şi călugării cad în ispită şi....ajung la PRO TV!!!

(postare iniţială: 08 Nov 2007)


Vara asta m-am decis să mă spovedesc...ideea mi-a venit în condiţiile în care eram în vizita la o prietenă din Braşov. Într-o zi, mi-a propus să vizităm nu ştiu ce mânăstire. Am fost de acord şi m-a gândit că nu ar fi rău să mai mărturisesc câte ceva....la cât se adunase!

Am plecat, noi două, spre mânăstirea cu pricina....al cărei nume îmi scapă. Odată ajunse acolo, m-am înscris prima la cuvânt. Stareţul mânăstirii, călugăr de profesie (şofer, de fapt, dar am aflat puţin mai târziu), m-a întrebat cum mă cheamă şi de ce vreau să mă spovedesc. Am făcut cunoştinţă şi i-am spus că nu-mi merge nimic bine (really???) şi că cei din jur îmi spun că e posibil ca cineva să-mi fi făcut farmece.

Acum....eu venisem să ma spovedesc, să dau detalii despre tot ce-am făcut prin încălcarea celor 10 porunci. Dar călugărul a considerat că este mai bine să îmi citească din cele sfinte.

Bun!...am îngenunchiat sub patrafir, iar respectivul a luat o carte şi a început să-mi citească (cunoscătorii ştiu că aceasta este procedura). Doar că după 5-10 minute de stat în genunchi, cu cartea pe cap (că era sprijinită pe capul meu, am uitat să menţionez)....am obosit. I-am spus că nu mai pot sta aşa şi m-am ridicat.

"Nu-i nimic, îţi citesc altceva", spune călugărul. Eu rămân în picioare, tot sub patrafir, el caută altă carte...nici urmă de spovedit

A început să bolborosească diverse, din care nu-mi înţelegeam decât prenumele. Şi tot gesticula cu mâinile, pe care le simţeam pe cap, pe urechi, pe umeri şi pe spate. Urma faza îmbrăţişării.

Pun pariu că această procedură nu este aşa de cunoscută

Pipăielile în stil duhovnicesc au durat câteva minute, dar mie mi s-au părut ore, mai ales că năduşeam de zor ...sub patrafir!!! E de la sine de înţeles că, în loc să mă rog şi să mă relaxez, eram super crispată şi mă gândeam : "ce naiba face??? e cu capu sau mi se pare???"

Reamintesc că eram în faza de citit, da????? sub patrafir, da???

M-a pus iar în genunchi şi.....pe cuvânt dacă exagerez cu ceva în cele ce urmează: (offf) (bleah) îmi pusese nâinile pe cap şi mă trăgea cu capul spre acea zonă....nu e greu de imaginat, dacă eu eram în genunchi, cam pe unde ajungeam, nu???? Eu mă ţineam dârză şi dădeam în retragere (adică mă târam, în genunchi, mai în spate). Şi el se ţinea dârz, nu-şi lua mâinile de pe capul meu....f************

Brusc am devenit conştientă că sunt într-o biserică şi că-l înjur, în gând, pe cel la care intenţionam să mă spovedesc. Aşa că m-am ridicat instantaneu (de sub patrafir) şi i-am spus: "Mă scuzaţi, trebuie să mă duc să-mi iau pastilele pentru rinichi, tocmai am o criză şi nu mai pot sta nici în picioare, nici în genunchi"

Ăsta a rămas cam aşa.... ...şi mi-a atras atenţia să nu plec până nu mă miruie. M-am conformat, din respect pentru ceva în care cred de mică. A venit cu.....o sticlă de 1 litru plină cu mir. Cunoscătorii ştiu că ia una bucată beţişor cu vată sau altceva, se înmoaie puţin în mir şi se fac cruci mici pe încheieturi, la mâini. Nenea l-a turnat pur şi simplu....parcă voiam să mă spăl Mi-am făcut eu singură nişte cruci, mai aveam o groază de mir pe palme şi idiotul a turnat iar....am intrat în panică, mirul îmi curgea printre degete.

"Părinte, nu mai turnaţi, ce să fac cu atâta mir?"
"Dă-ţi aşa, pe mâini...", m-a sfătuit el. Şi mi-am dat până la cot.

Şi miruită, şi crizată, dau să ies.

M-a oprit iar. "Stai să-ţi dau numărul meu de telefon, să mă suni când vrei să-ţi citesc ceva". (no comment)

Bun!!! mi-a dat numărul de mobil (lol), o carte şi.....MEMORABIL...mi-a spus: "Sigur ai ceva făcut, merge greu rugăciunea cu tine".

f********************

Ipocritul naibii

Am ieşit alergând din clădire. Prietena mă aştepta nerăbdătoare. "Hai, fată, ce ai făcut atâta? M-am săturat să te aştept". Eu i-a spus doar "nu te spovedi" şi am continuat să alerg. Asta după mine.

"Ce ai păţit??? Doamneee, ce albă eşti la faţă! Eşti bine? Ce s-a întâmplat?"

Când am ajuns la maşină, i-am spus ce se întâmplase. Nu se mai putea opri din râs

Pe scurt: fata a relatat povestea unor oameni din sat, care i-au spus că stareţul era de profesie şofer. Seara am făcut un grătar şi toţi miroseau a fum şi mici, eu......a mir

Asta era atunci. În urmă cu o lună (suntem în 17 mai 2009) am aflat că nenea şi-a văzut de practicile neortodoxe până când a picat în plasa reporterilor PRO TV, care l-au filmat cu camera ascunsă şi...atât i-a fost: a zburat de la mânăstire.

Comentarii

  1. Deni, te cred, ce preot nenorocit! Si eu am o "patanie" cu un preot, am postat-o pe blog. S-a intors lumea cu fundul in jos!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Alerg dupa soare :)

Astazi am esuat din nou in incercarea de a-mi schimba culoarea pielii! De o luna fug dupa soare si el de mine! De vina ar fi, inainte de toate, serviciul! Mi-a acaparat tot timpul, asa cum facea odinioara. S-au dus trezitul la pranz, seara in fata televizorului si postarile nocturne pe blog :(  Acum trezirea se da la cel tarziu 7, iar acasa ajung, cel mai devreme, la 7 seara...dar zob. O alta piedica e vremea, normal. Care a complotat cu serviciul meu cel acaparator, astfel incat, atunci cand sunt libera, ploua de rupe, iar cand lucrez e super cald si soare si toata lumea merge la plaja. Weekend-ul trecut a fost un timp perfect pentru bronzat. Stiu asta pentru ca eu am lucrat! Nu-i bai, am fost si eu pe teren cu treaba, dar sa fac material cu canicula! M-a luat si pe mine soarele....pe brate si putin decolteu...cel mai bine se vede daca imi iau un maieut pe mine :D Weekendul asta am fost libera. Abia asteptam, dupa 2 saptamani de rupere. Mi-am facut tot felul de planuri, re...

Ce am primit la 7 ani

imagine creată cu AI Până pe 24 noiembrie nu m-am gândit la asta. Dar, după primul tur al alegerilor prezidențiale, gândul ăsta îmi tot dă târcoale.  Memoria mi-a scos la înaintare o amintire cu bunicul meu, din decembrie 1989. Urmăream la televizor imagini cu oamenii care ieșiseră în stradă împotriva regimului comunist...era revoluție, era lui Ceaușescu se termina. L-am întrebat pe tataie ce se întâmplă, dacă e bine sau rău. A zis că nu știe...cred că era confuz și îngrijorat, modul în care funcționase până atunci se prăbușea. Așa mă simt eu din 24 noiembrie încoace. Confuză și îngrijorată. Din 1 decembrie e și mai rău.  Pentru că, la 7 ani, atunci când pica regimul comunist, am primit libertate. Un drept recâștigat cu mult sacrificiu. Al oamenilor care au murit sau cărora le-a murit cineva drag la Revoluție. Eroi! Ironia sorții, copilul meu are 7 ani acum. Și văd că dreptul la libertate, recâștigat în 1989, se joacă la votul din 8 decembrie 2024 pentru alegerea președintelui...

Ce am primit la 7 ani - update

 Când am scris articolul precedent, pe 4 decembrie, nici nu visam la ce va urma... - CSAT a desecretizat documente privitoare la campania lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale - se confirmă ceea ce jurnaliștii de investigație scriau de câteva zile: manipularea TikTok cu sprijinul influencerilor și a peste un milion de euro, influențe rusești + intervenția unui actor statal (necunoscut încă)  - CCR decide să anuleze rezultatul primului tur al alegerilor, care îi propulsase în turul 2 pe Elena Lasconi și Călin Georgescu - o luăm de la zero cu campania pentru prezidențiale - n'șpe mii de scenarii despre miza anulării alegerilor (în România nimic nu se întâmplă pe bune în folosul cetățenilor, mereu este o manipulare la mijloc): îndepărtarea lui Georgescu, favorizarea lui Ciolacu, îndepărtarea lui Lasconi....cumva sunt toate valabile pentru n'șpe mii de motive. Rezonez cu toate, las un exemplu - legionari și mercenari furibunzi pe TikTok, cu amenințări groaznice pr...