Kavala, orașul unde toamna este tot vară!

Kavala ne-a rămas în suflet. O destinație aleasă din scurt - cu o lună înainte de plecare (!), un oraș despre care nu știam absolut nimic și despre care nici nu am apucat să fac super cercetări,o vacanță în care am bifat peripeții cu emoții. Da, m-aș mai întoarce în Kavala!

Traseul

Există aeroport în Kavala însă am ales să mergem cu mașina. Am plecat la 7 dimineața din București, nu am prins aglomerație în vămi, la ora 15.30 am ajuns la destinație. A fost pentru prima dată când am făcut un drum lung, de opt ore, cu micuța noastră (2 ani și 4 luni), și s-a descurcat remarcabil. A dormit destul de puțin, în rest s-a bucurat de drum și de compania noastră (am avut câteva jucării de pluș, 2-3 cărticele, am improvizat jocuri, am cântat, am citit). Am făcut un singur popas, de 15 minute. Am plătit o taxă de drum la Podul Prieteniei (România - Bulgaria) de 14 lei (se poate plăti și cu cardul) și una de 2 euro la intrarea în Grecia. Vinieta pentru Bulgaria am achiziționat-o online (https://www.bgtoll.bg/ro/), nu am vrut să mă mai complic și cu leva. Am printat-o însă nu ne-a verificat nimeni direct, presupun că de asta s-au ocupat cele peste 20 mașini plasate special pe șosele! Am alimentat cu 300 de lei înainte de ieșirea din România și cu 50 de euro la întoarcere, în Kavala.

 Cazarea

Având în vedere plăcuta experiență din Paphos, am căutat și în Kavala un apartament luminos, cu terasă. Am găsit un loc minunat, m-a cucerut din fotografii, în realitate a fost și mai bine! Apartamentul este situat în orașul vechi, zona mai este cunoscută și sub denumirea de Panagia. Este chiar pe vârf de stâncă, așa că dincolo de acoperișurile de țiglă cărămizie ne-am bucurat să vedem marea, în fiecare dimineață, la cafea. Iar seara vedeam luminile caselor de pe insula Thasos :) Apartamentul are și o grădină proprie, bine îngrijită, numai bună pentru cei mici. Este un loc grozav și pentru o familie cu doi-trei copii. Sau pentru părinți cu copii și bunici. Noi am dormit toți trei în patul din dormitor, mai este o altă cameră cu un pat de o singură persoană și canapeaua extensibilă din living. Am avut și musafiri: pisicile aciuate prin cartier, care ne-au dat ceva bătăi de cap! Revenind la apartament, un mare plus și pentru curățenie, aspirator, fier de călcat (nu era când am ajuns, am cerut și administratorul ne-a cumpărat și fier și masă de călcat! a spus că este de datoria lui pentru că fusese listat la facilități însă, chiar dacă nu ar fi fost listat, considera că tot era normal să îl cumpere, din moment ce aveam nevoie! wowww!), umerașe din belșug (sunt dependentă de ele), veioze funcționale, prize acoperite, prosoape, șervețele, dressingul uriaș din dormitor etc. Până și absorbante am găsit la baie! Am apreciat mult liniștea, deși am stat relativ aproape de obiectivele turistice. Din curte puteam coborî pe trepte până pe niște stânci și apoi la mare însă ne-am mulțumit cu priveliștea de la înălțime. Parcatul mașinii era o mică vânătoare dar ne-am obișnuit repede cu parcările publice gratuite și aproape de cazare - câteva minute de mers pe jos. Prețul plătit pe noaptela apartament - 250 de lei. Da, exact!

Ce am făcut în Kavala

În prima zi am vrut să facem un mic tur de recunoaștere dar nu ne-a ieșit! A început ploaia, a venit furtuna, noi eram cu puiul în căruț, așa că ne-am retras repede după ce am făcut câteva cumpărături.

A doua zi am luat la pas orașul vechi, este fermecător. Puțin cam greu de parcurs cu un cărucior din cauza străduțelor pavate cu piatră cubică și cam înclinate dar nu imposibil! Recomand o vizită la Castel, oferă o panoramă minunată asupra orașului, biletul este 2,5 euro. În incintă există o terasă și o scenă pentru spectacole. Impresionant este și apeductul Kameras, construit pe vremea când orașul se afla sub stăpânirea Imperiului Otoman, condus de Suleiman Magnificul (vă sună cunoscut? :) ) Am fost și la biserica Agios Nikolaos, îmi pare rău că nu am prins și slujba. Are o istorie interesantă, pe vremea lui Suleiman Magnificul a fost și moschee.

3-4 zile am fost la plajă. Am încercat și una dintre plajele din oraș (Rapsani Beach) cât și pe cele situate la 30 de minute de mers cu mașina. Preferata noastră a rămas Nea Iraklitsa, cu nisip fin, intrare lină în mare și apă super curată. Ne-a plăcut și la Ammolofoi. Evident, noi am prins niște plaje puțin populate, în extrasezon, fără terase și șezlonguri. Pentru asta m-am și felicitat că am ales cazare în orașul vechi. Poate deveni apăsător să mergi în vacanță pe o plajă pustie, lângă o stațiune unde aproape totul este închis. Eu nu am făcut baie, apa nu era suficient de caldă pentru preferințele mele. Soțul și fetița s-au bălăcit fără nicio problemă! Am apreciat că apa este curată, fără alge, iar pe plajele aminite am găsit dușuri și cabine de schimb. Nu mi-a plăcut că, deși în extrasezon, nu curățaseră plajele. Nu am găsit gunoi, ca la noi, nu am văzut deloc hartii, ambalaje, plastic, însă erau multe mucuri de țigară.

Am ajuns și la spital! Nu era pe listă dar v-am spus că ne-au vizitat niște pisici! Erau nelipsite de pe terasă dar le-am lăsat în pace, știm că sunt îndrăgite în cipru și în Grecia. Peste tot li se lasă tăvițe cu apă și cu mâncare, au acces cam oriunde. Fetița mea a fost încântată de ele, am ratat însă momentul în care a fost zgâriată/mușcată. M-am trezit doar că plânge, era speriată, pisica agitată....Dăduse sângele, am curațat-o, i-am dat cu betadină și am mers la spital. Spitalul este așezat sus pe stâncă, la ieșire din zona urbană, este mare și curat. Am mers la camera de gardă, de acolo am fost redirecționați către chirurgie. Doctorița a fost super amabilă, ne-a liniștit, a spus că este ceva minor, să continuu să îi dau cu betadină și cu baneocin. Am discutat în engleză, toți o vorbesc foarte bine.

Cea mai emoționantă vizită a fost la Biserica Sfântului Pavel, primul apostol care a pășit în Europa. El a botezat-o pe Lidia, cea care a devenit prima creștină din Europa. Biserica este ridicată pe malul râului unde s-ar fi făcut botezul.  Locul are o energie pe care nu o pot explica. Am simțit multă emoție atunci când am ajuns acolo, chiar nu mă așteptam la așa ceva.















Am fost plăcut impresionată de locurile de joacă pentru copii - au finisaje frumoase, sunt împrejmuite cu gard prevăzut cu portiță, ca să nu iasă cei mici, și, cel mai fain, au robinete! Funcționale! Fiecare loc de joacă avea în incintă robinet, să te poți spăla. Mi se pare atât de norml și de important, igiena este o prioritate.

Am observat că nu au supermarketuri în oraș. În schimb, abundă în magazine de cartier și aprozare, toate cu produse proaspte. M-am speriat degeaba de roșiile lor mari, de piersicile tari. Mi-era frică să nu fie ca ale noastre, coapte forțat și fără gust. Sunt delicioase, coapte, așa cum aș vrea să găsesc și la noi. Ardeii, castraveții, alt deliciu! Ceapa nu este așa iute ca a noastră. Produsele lor de patiserie au ingrediente de bază - unt, ouă, roșii, ciuperci, branză etc., toate au un gust natural. Prețul este, în medie, 12 euro/kg (la rodusele de patiserie).

Orașul e plin de străduțe înguste cu sens unic, este ideal să ai o mașină mai mică sau scuter ca să te deplasezi. Este lesne de înțeles că, străin fiind, te mai încurci, dar șoferii te atenționează să nu o iei pe contrasens, să nu

întorci etc. Însă nu obișnuiesc să acorde prioritate pietonilor la trecere, dacă nu există semafor.

Aerul este mult mai curat, nu se simt noxele iar tufele ornamentale plantate de-a lungul trotuarelor sunt șocant de curate! Parcă le-as fi șters cineva de praf!

Am apreciat enorm (am observat asta și în Cipru) faptul că ei comunică mult, nu sunt lipiți de telefoane. La masă răsună povestirile, glumele, râd și vorbesc între ei, la fel și copiii. Nu am văzut oameni absorbiți de telefoane, absenți. Nici la locurile de joacă! Mamele venite cu picii vorbeau cu cei mici sau între ele, una nu avea telefonul în mână! Clar că noi suntem defecți! Tot ca dovadă a comunicării stau balcoanele din care nu lipsesc scaunele și o masă - și îi vezi, seara, stând la povești :)

Vă spuneam de peripeții! Ei, am comis-o eu în stil mare cu fierul ăla de călcat nou! În graba mea de a avea hainele la linie am uitat că pe talpă există o folie de plastic, nici măcar nu m-am gândit să verific! M-au alertat strigătele soțului după ce am băgat fierul în priză - mirosea  plastic încins și folia se lipise zdravăn de talpa de inox....A fost super panică, mă gândeam că uite cum rămân eu cu hainele șifonate și cu un fier cu plastic topit pe care trebuie să-l achit! Apoi am acționat cu calm și determinare și l-am scos la lumină! Metoda: se încălzește ușor, se scoate din priză și se freacă bine cu o spatulă din lemn. Am repetat până am reușit să iau grosul de plastic, a rămas lipiciul. Am continuat să îl bag și să îl scot din priză, la rece nu aș fi reușit nimic. Și am trecut la frecat cu șervețele - antibacteriene, de fund, de mâini - toate ale copilului. Nu știu ce pun ăștia în ele dar am făcut treabă! Lovitura de grație, șervețelele umede pentru ochi! - a rămas talpa aia de inox ca nouă!

Ponturi și nu numai!

 Mergeți pe recomandările localnicilor atunci când vine vorba de taverne! Eu le-am avut în ghidul de la airbnb dar le-am ignorat până în penultima zi. Abia atunci am mâncat, în sfârșit, bine și ieftin :))) Recomand, așadar, restaurantul Nemesis. Am mâncat salată de vinete (care nu are nicio legătură cu ceea ce se face la noi, la ei se face cu masline, lămâie, ardei), dovlecei prăjiți într-o crustă cu sos tzaziki, calamari proaspeți prăjiți, dorada la grătar și scoici saganaki. A fost un adevărat festin, totul a fost delicios și a costat

doar 25 de euro. Am mai mâncat bine și la un fast food stradal - abia am reușit să dovedim două porții de gyros de porc, gustul a fost uimitor, carnea fusese ținută în baiț înainte, aducea la gust cu cea de la garniță. Nu vă spun câtă carne era alături de cartofii ăia delicioși! Două porții+salată grecească + bere - 15 euro. Dacă vorbim de dulciuri, recomand niște cornete făcute din foietaj și umplute cu o cremă de vanilie (cred) - gust natural, fin, parcă ar fi fost făcute în casă. Nu cumpăr prăjituri de regulă dar astea erau

fenomenale. Am văzut că aveau și multe fursecuri, nu m-au dat pe spate. Am apreciat că am găsit produse făcute cu ingrediente sănătoase,  fără margarină, fără prafuri, chiar și fără zahăr.

Alegeți o zi din timpul săptămânii pentru a colinda magazinele! Fie dimineața, fie după-amiaza. În intervalul 14-18 se închide cam tot, la fel și duminica. Diminețile sunt perfecte și pentru a colinda aprozarele după fructe și legume proaspete, iar magazinele stradale au carne, pește și brânză.

Ce nu am făcut în Kavala

Uite, nu am putut face o croazieră cu barca, așa cum mi-am imaginat eu! Am găsit curse însă fie sunt valabile în sezon de vară, (noi am fost sfârșit de septembrie - început de octombrie) fie nu pleacă din Kavala. Acolo, în port, nu am găsit decât vase de pescuit și iahturi. Acestea din urmă se pot închiria însă nu se justifica să plătim cel puțin 500 de euro pentru o plimbare de câteva ore pe mare. Dar, dacă sunteți mai mulți, devine rezonabil.

Nu am reușit să vizităm cascada din Palaia Kavala. Pare o zona minunată însă am ajuns la concluzia că presupune o drumeție de 3 km pe care nu ne-

am aventurat s-o facem cu cea mică după noi.

Nu am apucat să fac o inventariere serioasă a magazinelor! Erau câteva care meritau, fie cu haine, fie cu produse alimentare. Voiam să-mi iau ceva la reducere, să cumpăra suveniruri și nu numai. Ghinion, am lăsat totul pentru duminică, zi în care TOTUL ESTE ÎNCHIS.

Nu am vizitat situl arheologic de la Fillipi. Adică am mers până acolo însă ne-am reorientat și am zis că rămâne pe altă dată. Intrarea este 6 euro.

Nu am mers cu feribotul în Thasos. Puteam face asta , treceam cu mașina, dar am zis că ne organizăm data viitoare. Aș vrea să petrec câteva zile și pe

insulă, nu să fie doar un tur al plajelor.
............................................

See you soon, Kavala!