Treceți la conținutul principal

Planuri pentru concediul meu de doi ani

Photo by bruce mars from Pexels
Mă trezesc atunci când vreau eu, că doar nu mă duc la serviciu. Stau acasă, sunt in CONCEDIU de creștere a copilului;) Ah, și dacă simt nevoia, mai lenevesc în pat, copilul este înțelegător, nu cere mâncare, nu simte nevoia să-i schimb scutecul sau să ne jucăm.

Într-un final, mă dau jos din pat. Copilul și-a schimbat scutecul, și-a băut laptele și și-a irosit energia pe care o are dimineața jucându-se singur. Ba chiar s-a apucat să-și pregătească ceva să mănânce mai târziu. Un terci, o tocăniță, nu știu exact. M-am așezat și eu pe canapea, la televizor, să-mi beau cafeaua caldă și să văd ce a mai făcut Kim Kardashian.

Copilul ar vrea afară, să se plimbe. Înțelege că nu am chef, iese singur. Eu rămân să-mi fac unghiile și să răsfoiesc o revistă. Mai trece o oră, trebuie să bag copilul la somn (după ce și-a mâncat terciul sau ce și-o fi pregătit, logic). Cum sunt o norocoasă, se duce singur. Nu înainte să-și schimbe scutecul!

Ar trebui să spăl niște vase, haine, să pun un aspirator. Stai puțin, sunt sau nu în concediu? Uite că se rezolvă totul de la sine. Vasele se spală singure, la fel și hainele (se mai și întind la uscat!), aspiratorul îmi știe casa cu ochii închiși. Cred că dorm și eu!

După vreo două ore, mă trezesc cam buimacă. Nu prea m-am odihnit. Mă duc să fac un duș, să mă simt mai bine. În bucătărie, copilul mănâncă (iar? ce?). Eu am chef să ies. La cumpărături! Așa că plecăm la mall cu mașina. Altă viață! Nu cred că mi-a scăpat o cabină de probă, la câte haine am probat. Și am vorbit la telefon cu toate prietenele, ne-am făcut planuri de ieșit la cafele și la fiml! Iar copilul a stat frumos și m-a așteptat, vis!

Se face seară, sunt obosită, abia aștept să ajungem acasă și să mă culc. Dar parcă aș vedea și un film. Ăsta micu' se descurcă, și-a făcut băița, a mâncat, s-a băgat la somn.  Hai că mă bag și eu, că mâine o iau de la capăt.

...........................................................................................................................................

Probabil așa decurge o zi în viața unei mame, în mintea ălora care întreabă nonșalant: ,,Dar ce ai făcut toată ziua?".  Le doresc sincer, din tot sufletul, fix o zi din concediul meu!

Și aici puteți citi cum îmi place mie cafeaua :)))

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Alerg dupa soare :)

Astazi am esuat din nou in incercarea de a-mi schimba culoarea pielii! De o luna fug dupa soare si el de mine! De vina ar fi, inainte de toate, serviciul! Mi-a acaparat tot timpul, asa cum facea odinioara. S-au dus trezitul la pranz, seara in fata televizorului si postarile nocturne pe blog :(  Acum trezirea se da la cel tarziu 7, iar acasa ajung, cel mai devreme, la 7 seara...dar zob. O alta piedica e vremea, normal. Care a complotat cu serviciul meu cel acaparator, astfel incat, atunci cand sunt libera, ploua de rupe, iar cand lucrez e super cald si soare si toata lumea merge la plaja. Weekend-ul trecut a fost un timp perfect pentru bronzat. Stiu asta pentru ca eu am lucrat! Nu-i bai, am fost si eu pe teren cu treaba, dar sa fac material cu canicula! M-a luat si pe mine soarele....pe brate si putin decolteu...cel mai bine se vede daca imi iau un maieut pe mine :D Weekendul asta am fost libera. Abia asteptam, dupa 2 saptamani de rupere. Mi-am facut tot felul de planuri, re...

Ce am primit la 7 ani

imagine creată cu AI Până pe 24 noiembrie nu m-am gândit la asta. Dar, după primul tur al alegerilor prezidențiale, gândul ăsta îmi tot dă târcoale.  Memoria mi-a scos la înaintare o amintire cu bunicul meu, din decembrie 1989. Urmăream la televizor imagini cu oamenii care ieșiseră în stradă împotriva regimului comunist...era revoluție, era lui Ceaușescu se termina. L-am întrebat pe tataie ce se întâmplă, dacă e bine sau rău. A zis că nu știe...cred că era confuz și îngrijorat, modul în care funcționase până atunci se prăbușea. Așa mă simt eu din 24 noiembrie încoace. Confuză și îngrijorată. Din 1 decembrie e și mai rău.  Pentru că, la 7 ani, atunci când pica regimul comunist, am primit libertate. Un drept recâștigat cu mult sacrificiu. Al oamenilor care au murit sau cărora le-a murit cineva drag la Revoluție. Eroi! Ironia sorții, copilul meu are 7 ani acum. Și văd că dreptul la libertate, recâștigat în 1989, se joacă la votul din 8 decembrie 2024 pentru alegerea președintelui...

Ce am primit la 7 ani - update

 Când am scris articolul precedent, pe 4 decembrie, nici nu visam la ce va urma... - CSAT a desecretizat documente privitoare la campania lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale - se confirmă ceea ce jurnaliștii de investigație scriau de câteva zile: manipularea TikTok cu sprijinul influencerilor și a peste un milion de euro, influențe rusești + intervenția unui actor statal (necunoscut încă)  - CCR decide să anuleze rezultatul primului tur al alegerilor, care îi propulsase în turul 2 pe Elena Lasconi și Călin Georgescu - o luăm de la zero cu campania pentru prezidențiale - n'șpe mii de scenarii despre miza anulării alegerilor (în România nimic nu se întâmplă pe bune în folosul cetățenilor, mereu este o manipulare la mijloc): îndepărtarea lui Georgescu, favorizarea lui Ciolacu, îndepărtarea lui Lasconi....cumva sunt toate valabile pentru n'șpe mii de motive. Rezonez cu toate, las un exemplu - legionari și mercenari furibunzi pe TikTok, cu amenințări groaznice pr...