Treceți la conținutul principal

Roma la pas - cum am găsit dragoste și zâmbet în cetatea eternă

arhiva personala
În urmă cu vreo patru ani, destinul mi-a plimbat pașii prin Roma. M-am îndrăgostit de oraș, rar mi-a fost dat să simt atât de intens o vacanță. Poate și pentru că el, destinul, mi-a rezervat o mare surpiză.

Ca de fiecare dată, am plecat cu temele făcute - ce vizităm, unde mâncăm, mijloace de transport, prețuri etc. Am făcut inclusiv un plan de vizitare, calculând distanțele între obiective, ca să nu ratăm vreunul! Plus documentare despre fiecare...Am avut ceva de muncă dar ne-a prins bine. Așa am descoperit că poți vizita Roma veche fără să folosești celebrele autobuze pentru turiști sau metroul.  Chiar recomand, am descoperit locuri minunate, omise din circuitele recomandate online.

Povestea de astăzi este despre un astfel de obiectiv: Santa Scala (Scara Sfântă)
SURSA: http://www.panoramio.com/photo/39583471#
Se găsește în apropiere de Basilica Sfântul Ioan din Lateran și poate ar fi trecut neobservată dacă nu erau mulți oameni în genunchi, chiar și bătrâni și copii. Am citit surprinși despre faptul ca ar conține bucăți din scara pe care a pășit Iisus atunci când a fost condamnat de Pilat. Mai exact, tradiţia susţine că au fost aduse de mama lui Constantin, Elena, de la Ierusalim în anul 326, din casa lui Pilat însuşi, acestea fiind scările pe care a păşit Iisus atunci când l-a înfruntat prima dată pe Pilat. (SURSA) Am zis că dacă oamenii aceia în vârstă pot urca, și noi putem. Sunt 28 de trepte, le urci doar în genunchi și te rogi. Mi-aduc aminte ca și cum ar fi fost ieri: gândurile mi-au zburat la situația mea de atunci - o relație de câțiva ani, neoficializată, fără copii, schimbare de job, credit proaspăt achiziționat pentru următorii 30 de ani...aveam multe pe cap. Cel mai mult mă necăjea însă faza cu relația, voiam ceva, cumva...Am pus întrebări, am cerut răspunsuri, m-am rugat.

 A doua zi a venit cu un tur spectaculos de Colosseum și Palatino.

arhiva personala
arhiva personala



Locurile sunt superbe, impresionante, iar poveștile despre ele  te-ar ține țintuit acolo cu zilele.
arhiva personala


În Palatino mi-am primit răspunsul ( de fapt, intrebarea:) )

arhiva personala
A fost simplu, emoționant, intim. Așa a început povestea despre dragoste și zâmbet, acolo, pe o colină a Romei:) Cele două cuvinte sunt gravate în interiorul verighetelor noastre. Nu ne-am dorit data căsătoriei (ne-am gândit că n-om uita așa o zi!), schimb de nume sau ce se mai obișnuiește. Am vrut, totuși, să împărțim ceva ce ne definește în zilele noastre cele senine :) Dragostea și zâmbetul se simt ca la ele acasă mai ales de când a venit Vic! Dar asta este o altă poveste! Și nu uitați! Când nu sunt aici, mă găsiți pe FashionMoms !



Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Alerg dupa soare :)

Astazi am esuat din nou in incercarea de a-mi schimba culoarea pielii! De o luna fug dupa soare si el de mine! De vina ar fi, inainte de toate, serviciul! Mi-a acaparat tot timpul, asa cum facea odinioara. S-au dus trezitul la pranz, seara in fata televizorului si postarile nocturne pe blog :(  Acum trezirea se da la cel tarziu 7, iar acasa ajung, cel mai devreme, la 7 seara...dar zob. O alta piedica e vremea, normal. Care a complotat cu serviciul meu cel acaparator, astfel incat, atunci cand sunt libera, ploua de rupe, iar cand lucrez e super cald si soare si toata lumea merge la plaja. Weekend-ul trecut a fost un timp perfect pentru bronzat. Stiu asta pentru ca eu am lucrat! Nu-i bai, am fost si eu pe teren cu treaba, dar sa fac material cu canicula! M-a luat si pe mine soarele....pe brate si putin decolteu...cel mai bine se vede daca imi iau un maieut pe mine :D Weekendul asta am fost libera. Abia asteptam, dupa 2 saptamani de rupere. Mi-am facut tot felul de planuri, re...
4 comentarii
Citiți mai multe

Ce am primit la 7 ani

imagine creată cu AI Până pe 24 noiembrie nu m-am gândit la asta. Dar, după primul tur al alegerilor prezidențiale, gândul ăsta îmi tot dă târcoale.  Memoria mi-a scos la înaintare o amintire cu bunicul meu, din decembrie 1989. Urmăream la televizor imagini cu oamenii care ieșiseră în stradă împotriva regimului comunist...era revoluție, era lui Ceaușescu se termina. L-am întrebat pe tataie ce se întâmplă, dacă e bine sau rău. A zis că nu știe...cred că era confuz și îngrijorat, modul în care funcționase până atunci se prăbușea. Așa mă simt eu din 24 noiembrie încoace. Confuză și îngrijorată. Din 1 decembrie e și mai rău.  Pentru că, la 7 ani, atunci când pica regimul comunist, am primit libertate. Un drept recâștigat cu mult sacrificiu. Al oamenilor care au murit sau cărora le-a murit cineva drag la Revoluție. Eroi! Ironia sorții, copilul meu are 7 ani acum. Și văd că dreptul la libertate, recâștigat în 1989, se joacă la votul din 8 decembrie 2024 pentru alegerea președintelui...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Ce am primit la 7 ani - update

 Când am scris articolul precedent, pe 4 decembrie, nici nu visam la ce va urma... - CSAT a desecretizat documente privitoare la campania lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale - se confirmă ceea ce jurnaliștii de investigație scriau de câteva zile: manipularea TikTok cu sprijinul influencerilor și a peste un milion de euro, influențe rusești + intervenția unui actor statal (necunoscut încă)  - CCR decide să anuleze rezultatul primului tur al alegerilor, care îi propulsase în turul 2 pe Elena Lasconi și Călin Georgescu - o luăm de la zero cu campania pentru prezidențiale - n'șpe mii de scenarii despre miza anulării alegerilor (în România nimic nu se întâmplă pe bune în folosul cetățenilor, mereu este o manipulare la mijloc): îndepărtarea lui Georgescu, favorizarea lui Ciolacu, îndepărtarea lui Lasconi....cumva sunt toate valabile pentru n'șpe mii de motive. Rezonez cu toate, las un exemplu - legionari și mercenari furibunzi pe TikTok, cu amenințări groaznice pr...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe