Treceți la conținutul principal

Cerere in casatorie

Planul bine pus la punct de cateva luni: bilete cumparate din timp pentru un weekend romantic in Roma, inelul perfect ales cu ajutorul prietenei ei, pus intr-o cutiuta ascunsa in trusa de barbierit, , ei doi in aeroport - el cu gandul la momentul in care o va cere de nevasta,  ea cu gandul la doua zile petrecute cu el, departe de tot.

Ajung la filtru, isi pun bagajele de mana, doar ca...al lui arata suspect. "Desfaceti bagajul, va rugam". Putin dezorientat, tanarul isi desface bagajul. "Ce aveti in gentuta?", intreaba angajatul de la aeroport. "Aparatul de barbierit...", raspunde descumpanit tanarul. "Mai e ceva acolo, ce este?", continua interogatoriul. "Nimic". Angajatul ii recomanda sa arate tot, altfel nu o sa-l lase sa treaca. Iubita este langa el, nu intelege nimic. Roma, planul lui facut acum cateva luni, surpriza....Angajatul devine iritat, ii cere sa-i arate continutul gentii sau sa renunte la ea. Tanarul regreta ca nu a pus cutiuta cu inel in bagajul de cala, dar zborul era low cost, riscul sa i se piarda bagajul destul de mare... "Iubitule, arata-le odata geanta si hai sa mergem", il trage iubita de maneca. Palid, tanarul impinge geanta catre angajatul aeroportului. Acesta o desface, vede cutia, o scoate, o deschide...Ea face ochii mari, angajatul ramane perplex, tanarul nostru izbucneste nervos: "Acum cere-o tu, ma!"
S-a lasat cu lacrimi si cu o cerere facuta pe loc, in aeroport. De catre tanar, nu de catre angajat, clar! Apoi au decolat spre Roma, unde presupun ca s-au simtit minunat.

vicinialcentro.wordpress.com
Cu inel sau fara, cu lumanari, vin sau fara, ca e Roma sau aeroportul Otopeni, important este sa iasa deosebit. Sa ramana cu amintirea clipei in care el avea stomacul in gat, iar ea plangea de emotie :)

PS: chiar asa, cum ati vrea sa fie?


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Alerg dupa soare :)

Astazi am esuat din nou in incercarea de a-mi schimba culoarea pielii! De o luna fug dupa soare si el de mine! De vina ar fi, inainte de toate, serviciul! Mi-a acaparat tot timpul, asa cum facea odinioara. S-au dus trezitul la pranz, seara in fata televizorului si postarile nocturne pe blog :(  Acum trezirea se da la cel tarziu 7, iar acasa ajung, cel mai devreme, la 7 seara...dar zob. O alta piedica e vremea, normal. Care a complotat cu serviciul meu cel acaparator, astfel incat, atunci cand sunt libera, ploua de rupe, iar cand lucrez e super cald si soare si toata lumea merge la plaja. Weekend-ul trecut a fost un timp perfect pentru bronzat. Stiu asta pentru ca eu am lucrat! Nu-i bai, am fost si eu pe teren cu treaba, dar sa fac material cu canicula! M-a luat si pe mine soarele....pe brate si putin decolteu...cel mai bine se vede daca imi iau un maieut pe mine :D Weekendul asta am fost libera. Abia asteptam, dupa 2 saptamani de rupere. Mi-am facut tot felul de planuri, re...

Ce-am trăit în ultimii 20 şi ceva de ani

Mă gândeam într-o seară că am prins ceva evenimente importante în viaţa asta. Normal, la momentul respectiv nu le-am conştientizat, dar m-a apucat un sentiment de.....câtă vreme a trecut. Mi-aduc aminte vag de cutremurul din 1986. Se pare că a fost ultimul din categoria cutremurelor puternice, cu o magnitudine de 7,1 pe scara Richter. Eram acasă, cu bunicii mei şi cu frate'meu care avea vreo 2 luni, ai mei erau duşi la o nuntă, după cum am aflat ulterior. Ei, îmi amintesc doar ca mamaie m-a trezit din somn, m-a îmbrăcat şi am coborât cu toţii în faţa blocului. Toţi vecinii se adunaseră, era curtea plină. Şi stăteam şi ne uitam în sus.....atât îmi amintesc, nu ştiu să se fi simţit vreo zgâlţâitură. Peste 3 ani a venit Revoluţia. Ţin minte că taman în ziua în care cântam eu mai cu patos, în clasa I, "trei culori cunosc pe lume" şi ţintuiam cu privirea portretul tovarăşului, s-a pornit nebunia. Am ieşit de la ore, m-am dus acasă şi l-a găsit pe tataie uitându-se la telev...

"Criticilor" mei

Sunt persoane care îmi citesc blogul şi atât. Sunt persoane care îmi citesc blogul şi simt nevoia să-mi trimită feedback-uri, pe site, pe mess sau verbal. Sunt persoane care se amuză de ceea ce scriu, care se regăsesc în ceea ce postez sau care, din contră, sunt indignate. Printre atâtea persoane, există două care merg pe principiul "un şut în fund e un pas înainte" sau "ce nu te omoară te face mai puternic" etc. Aşa stând lucrurile, persoanele în cauză, cu cele mai bune intenţii, îmi aplică psihologia inversă! Le voi numi X şi Y! X: denisa, am incercat sa citesc noul tau post ai iarasi m-am plictisit X: vroiam doar sa stii eu: multumesc, nush ce m-as face fara tine X: am dat de scroll pana am vazut niste poze cu un copil mic. X: am inchis repede pagina X: nu am mai rezistat X: nu stiu cine ar putea citi pana la capat vreun articol de acolo X: cand citesc un post de-al tau, am sentimentul ca e prima zi dupa revelion X: ma incearca un sentiment de nimicnicie, de sple...