(postare iniţială : 30 Oct 2007)
Se zice că nu poţi înţelege prezentul unui popor fără să-i cunoşti trecutul, istoria.
Aşa mă gândesc că este şi cu un om: nu-i poţi înţelege trăirile, reacţiile, privirile sau gesturile, fără să ai cunoştinţă despre acele experienţe personale prin care a trecut, care l-au făcut să deschidă ochii, să se maturizeze, să se transforme şi să ajungă în prezentul în care l-ai întâlnit. Nu poţi ignora "background-ul".
"Background-ul" e greu de dus...Din păcate, nu stă zăvorât într-un sertăraş din creier sau din inimă, ci se reactivează la fiecare întâmplare care te face să retrăieşti o emoţie. Şi nu te copleşeste doar cu emoţia respectivă, ci cu o serie de stări corelate ei, de asemenea trăite în trecut. De exemplu, ai suferit odată pentru că iubitul te-a minţit, apoi ai suferit din cauza altuia, că te-a înşelat.....pai când vine al treilea şi te minte, implicit te aştepţi să te înşele că na, nu-i degeaba vorba aia: "cine s-a ars cu ciorbă suflă şi-n iaurt".
Rareori "background-ul" reactivează emoţiile pozitive......iar cele negative, declanşate în prezent, nu vin niciodată singure, ci vin amplificate de trăirile din trecut....asta o fi explicaţia pentru "faci din ţânţar armăsar"???
Nu vreau să mai filozofez....e târziu, am baut şi o bere şi gândurile nu-mi mai sunt aşa de limpezi ca acum câteva ore, când mi-a venit ideea acestei însemnări!
Nu ignoraţi "background-ul", n-aveţi cum! încercaţi să-l înţelegeţi, să-l acceptaţi şi, cel mai important, încercaţi să evitaţi reactivarea lui (adică evitaţi aflarea în situaţii care să vă trezească emoţii din trecut) - aviz celor urmăriţi de "background" şi celor din imediata apropiere (proxemica, zona intimă)!
Se zice că nu poţi înţelege prezentul unui popor fără să-i cunoşti trecutul, istoria.
Aşa mă gândesc că este şi cu un om: nu-i poţi înţelege trăirile, reacţiile, privirile sau gesturile, fără să ai cunoştinţă despre acele experienţe personale prin care a trecut, care l-au făcut să deschidă ochii, să se maturizeze, să se transforme şi să ajungă în prezentul în care l-ai întâlnit. Nu poţi ignora "background-ul".
"Background-ul" e greu de dus...Din păcate, nu stă zăvorât într-un sertăraş din creier sau din inimă, ci se reactivează la fiecare întâmplare care te face să retrăieşti o emoţie. Şi nu te copleşeste doar cu emoţia respectivă, ci cu o serie de stări corelate ei, de asemenea trăite în trecut. De exemplu, ai suferit odată pentru că iubitul te-a minţit, apoi ai suferit din cauza altuia, că te-a înşelat.....pai când vine al treilea şi te minte, implicit te aştepţi să te înşele că na, nu-i degeaba vorba aia: "cine s-a ars cu ciorbă suflă şi-n iaurt".
Rareori "background-ul" reactivează emoţiile pozitive......iar cele negative, declanşate în prezent, nu vin niciodată singure, ci vin amplificate de trăirile din trecut....asta o fi explicaţia pentru "faci din ţânţar armăsar"???
Nu vreau să mai filozofez....e târziu, am baut şi o bere şi gândurile nu-mi mai sunt aşa de limpezi ca acum câteva ore, când mi-a venit ideea acestei însemnări!
Nu ignoraţi "background-ul", n-aveţi cum! încercaţi să-l înţelegeţi, să-l acceptaţi şi, cel mai important, încercaţi să evitaţi reactivarea lui (adică evitaţi aflarea în situaţii care să vă trezească emoţii din trecut) - aviz celor urmăriţi de "background" şi celor din imediata apropiere (proxemica, zona intimă)!
Comentarii
Trimiteți un comentariu