Treceți la conținutul principal

Despre sărbătorile importate, dilema românului


     Eu ce sărbătoresc? Aia nu e românească, cealaltă e păgână, despre aia nu știu nimic, numai de la americani ni se trag toate! Săptămâna trecută, cu Halloween, iar s-a umplut facebook de dezbateri, s-au format tabere și s-au pus etichete. Parcă și de Valentine's Day tot așa se întâmplă.

     După ce am tot citit păreri pro și contra, m-am pus pe căutat mai multe informații. Nu de alta, să înțeleg și eu ce sărbătorim și ce nu!

     Este primul an când m-am gândit să sculptez și eu un dovleac pentru Halloween. De ce?  Păi să văd dacă pot și să mă amuz cu bebelina mea, sigur i-ar fi plăcut! Doar că nu am făcut-o, nu am avut timp să mă duc să cumpăr un dovleac. Dar dacă aș fi făcut-o, asta însemna că sărbătoresc Halloween? Dar dacă ne costumam? Trebuia și să mergem la căpătat bomboane? Habar n-am! Cert este că Halloween are o tradiție vechie în spate. Nu, nu a pornit de la americani, ci de la druizi, și se credea că această zi este o punte între lumea viilor și lumea morților. Deghizarea în personaje malefice avea rolul de a speria spiritele rele care veneau pe pământ în această zi. În timp, semnificațiile s-au mai pierdut, nu vă imaginați acum că în toată lumea oamenii se deghizează în schelet și bântuie prin cimitire. Am găsit aici explicații logice și de bun simț: https://emizarnescu.wordpress.com/2016/10/29/originea-si-semnificatia-sarbatorii-de-halloween/

     Crăciunul a fost adoptat cu toată inima de către români. Dar ce presupune să-l sărbătoresc?  Să fac brad? Sau să dăruiesc cadouri? Să fac sarmale, oare? Vă spun, cred că astea trei sunt indispensabile la noi, clar nu există, nu se poate Crăciun fără sarmale și fără brad și fără cadouri! Dar cu spiridușii moșului cum stau lucrurile? Am găsit niște explicații detaliate despre legătura dintre nașterea lui Iisus Hristos și Crăciun  https://www.gandul.info/magazin/semnificatia-craciunului-pe-glob-cele-mai-frumoase-traditii-10410445. Cred ca totul trebuie să fie despre a dărui. Și, de ce nu, să mergem și la slujba de Crăciun, poate ne amintim și adevărata semnificație. În rest...povești!

      Valentine's Day, alt măr al discordiei. De când s-a răspândit această sărbătoare de peste Ocean, au apărut apărătorii Dragobetelui. S-au format taberele. Iar de 14 februarie, fiecare ,,Happy Valentine's Day" primește replica ,,Noi sărbătorim românește, Dragobetele" sau ,,Dragostea nu are nevoie de o anume zi pentru a fi exprimată (sic!)". Mă bucur pentru cei care își arată zilnic aprecierea și afecțiunea prin mici atenții, gesturi - o cafea cu bilețel, un mesaj, un ceai, o floare, o îmbrățișare, o carte etc. Dar hai să nu-i punem la zid nici pe cei care cumpără trandafiri roșii, inimioare de pluș și ursuleți inscripționați cu ,, I love you". Apropo de asta, am o poveste amuzantă (și nu prea) din studenție, chiar aici! Revenind la controversata sărbătoare, știați că Sfântul Valentin a fost un preot creștin? Puțină istorie: https://stirileprotv.ro/stiri/social/valentine-s-day-2013-traditiile-si-adevarata-poveste-din-spatele-sfantului-valentin.html

          Și Paștele a fost personalizat cu un iepuraș și ouă din ciocolată! Când eram noi mică, de Paște ne înnoiam, adică primeam o hăinuță nouă. Acum se poartă dulciurile și jucăriile! Pe care le aduce iepurașul! Să nu uităm, totuși, că Paștele înseamnă învierea Domnului. Uite, de data asta pot da exemple de tradiții pe car le respect eu. Îmi place să merg la biserică în Joia Mare, în Vinerea Patimilor (să cânt Prohodul) și la slujba de înviere. Cânr eram mai mică chiar stăteam până dimineața.  Altfel, nu prea simt sărbătoarea. Ah, tot când eram mică, de Paște ne uitam la Iisus Nazarineanul, știți filmul?

         Știți ce cred? Că putem sărbători ceva în fieare zi, depinde de noi cum. Și că nu ,,trădezi" țara, neamul și obiceiurile străvechi pur și simplu pentru că vrei să te distrezi.

Comentarii

  1. Mie îmi plac toate motivele de iesire din cotidian. Sarbatorile de genul Valentine's Day sau Halloween le adaptez la gustul meu. Ce e rau ca un copil sa se costumeze (nu neaparat in schelet)? E un motiv de distractie si pentru ei si pentru noi! Cheia este echilibrul! Sa nu fim inversunati nici intr-un sens, nici in celălalt! Mai exact, sa nu catalogam drept "americanisme" orice ni se pare noua ca nu e traditional romanesc, dar nici sa nu ne spunem "Te iubesc" decat pe 14 februarie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa zic și eu. Poziționarea asta în tabere nu ne face bine. Plus că respingerea vine la nivel superficial, fără să cunoaștem povestea la origini. Ori mereu e timp potrivit să ne îmbogățim cultura și, de ce nu, să experimentăm!

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Alerg dupa soare :)

Astazi am esuat din nou in incercarea de a-mi schimba culoarea pielii! De o luna fug dupa soare si el de mine! De vina ar fi, inainte de toate, serviciul! Mi-a acaparat tot timpul, asa cum facea odinioara. S-au dus trezitul la pranz, seara in fata televizorului si postarile nocturne pe blog :(  Acum trezirea se da la cel tarziu 7, iar acasa ajung, cel mai devreme, la 7 seara...dar zob. O alta piedica e vremea, normal. Care a complotat cu serviciul meu cel acaparator, astfel incat, atunci cand sunt libera, ploua de rupe, iar cand lucrez e super cald si soare si toata lumea merge la plaja. Weekend-ul trecut a fost un timp perfect pentru bronzat. Stiu asta pentru ca eu am lucrat! Nu-i bai, am fost si eu pe teren cu treaba, dar sa fac material cu canicula! M-a luat si pe mine soarele....pe brate si putin decolteu...cel mai bine se vede daca imi iau un maieut pe mine :D Weekendul asta am fost libera. Abia asteptam, dupa 2 saptamani de rupere. Mi-am facut tot felul de planuri, re...

Ce-am trăit în ultimii 20 şi ceva de ani

Mă gândeam într-o seară că am prins ceva evenimente importante în viaţa asta. Normal, la momentul respectiv nu le-am conştientizat, dar m-a apucat un sentiment de.....câtă vreme a trecut. Mi-aduc aminte vag de cutremurul din 1986. Se pare că a fost ultimul din categoria cutremurelor puternice, cu o magnitudine de 7,1 pe scara Richter. Eram acasă, cu bunicii mei şi cu frate'meu care avea vreo 2 luni, ai mei erau duşi la o nuntă, după cum am aflat ulterior. Ei, îmi amintesc doar ca mamaie m-a trezit din somn, m-a îmbrăcat şi am coborât cu toţii în faţa blocului. Toţi vecinii se adunaseră, era curtea plină. Şi stăteam şi ne uitam în sus.....atât îmi amintesc, nu ştiu să se fi simţit vreo zgâlţâitură. Peste 3 ani a venit Revoluţia. Ţin minte că taman în ziua în care cântam eu mai cu patos, în clasa I, "trei culori cunosc pe lume" şi ţintuiam cu privirea portretul tovarăşului, s-a pornit nebunia. Am ieşit de la ore, m-am dus acasă şi l-a găsit pe tataie uitându-se la telev...

"Criticilor" mei

Sunt persoane care îmi citesc blogul şi atât. Sunt persoane care îmi citesc blogul şi simt nevoia să-mi trimită feedback-uri, pe site, pe mess sau verbal. Sunt persoane care se amuză de ceea ce scriu, care se regăsesc în ceea ce postez sau care, din contră, sunt indignate. Printre atâtea persoane, există două care merg pe principiul "un şut în fund e un pas înainte" sau "ce nu te omoară te face mai puternic" etc. Aşa stând lucrurile, persoanele în cauză, cu cele mai bune intenţii, îmi aplică psihologia inversă! Le voi numi X şi Y! X: denisa, am incercat sa citesc noul tau post ai iarasi m-am plictisit X: vroiam doar sa stii eu: multumesc, nush ce m-as face fara tine X: am dat de scroll pana am vazut niste poze cu un copil mic. X: am inchis repede pagina X: nu am mai rezistat X: nu stiu cine ar putea citi pana la capat vreun articol de acolo X: cand citesc un post de-al tau, am sentimentul ca e prima zi dupa revelion X: ma incearca un sentiment de nimicnicie, de sple...