Treceți la conținutul principal

Povestiri de la mare - Maimutele de weekend

Initial voiam sa scriu doua povesti separate, dar cum diferenta mare nu-i, o sa fac un mix!


Am fost norocosi sa redescoperim, acum vreo patru ani, marea si plaja intr-o stare aproape primordiala. Treptat au aparut si semne ale "civilizatiei", gen salvamarii care scuipa seminte in timp ce patruleaza pe malul marii sau meltenii de weekend care vin sa-si friga halcile de carne pe malul marii. In fiecare an am fost tentati sa ne retragem spre biosfera, dar am ramas pe plaja noastra, probabil chinuiti de un sentiment de masochism, sa vedem cum, incet incet, dispare.

 Maimutele de weekend -
meltenii - sunt odioase. Urla, se unduiesc dizgratios pe ritmuri lautaresti si sunt cu mainile bagate pana la cot in unturi si carnuri. In urma lor ramane dovada lipsei de bun simt fata de cei din jur, de respect
si grija fata de mediu. Eu plec cu samburele de pruna in punga, maimuta nu-si poate duce doza de bere la tomberon.


Plaja este prevazuta, ce-i drept, cu panouri de avertizare puse din 2 in 2 metri: nu faceti gratar, nu intrati cu masinile pe plaja.  Maimutele nu stiu, insa, sa citeasca, nu-i asa? Si nici cei care ar trebui sa aplice amenzile alea nenorocite scrise pe panouri nu-si fac aparitia. Asadar, serile de weekend sunt clar ale maimutelor. Vin cu masinile pana la apa - le doresc sa ramama de-a pururea impotmoliti in nisip, isi pun gratarele si boxele in functiune, restul nu e greu de ghicit. Iar in urma nu raman numai gunoaie, ci si o multime de scoici pisate de greutatea masinilor. Acum, spuneti drept: pe ce plaja din Romania, populata de melteni, mai gasiti...


???

Crunt este ca, desi maimutele se simt bine oriunde, noi abia am rezistat cateva ore in lumea lor. Intr-o seara am mers in Saturn - circ, tiribombe, cozi interminabile la bere, porumb, gogosi. Si atmosfera pe masura: in dreapta Guta, in stanga Andra, in dreapta Clejanii, in stanga Voltaj. Am fugit spre plaja, dupa intuneric si liniste. Intuneric era dar ne-am impiedicat de sezlongurile care se inchiriaza peste zi cu 20 de lei bucata. Iar linistea e o utopie, chiar si noaptea.

Pe drumul de intoarcere spre plaja noastra ne-a apucat ploaia. O ploaie torentiala, de nu vedeai pe unde mergi. Si o aglomeratie la iesirea din Mamaia, inspre Navodari...Ne-am lamurit apoi ca petrecaretii mergeau sa se zbenguie in corturile uriase de la marginea statiunii:) Treaba lor, noi ne-am regasit linistea 15 minute mai tarziu 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Alerg dupa soare :)

Astazi am esuat din nou in incercarea de a-mi schimba culoarea pielii! De o luna fug dupa soare si el de mine! De vina ar fi, inainte de toate, serviciul! Mi-a acaparat tot timpul, asa cum facea odinioara. S-au dus trezitul la pranz, seara in fata televizorului si postarile nocturne pe blog :(  Acum trezirea se da la cel tarziu 7, iar acasa ajung, cel mai devreme, la 7 seara...dar zob. O alta piedica e vremea, normal. Care a complotat cu serviciul meu cel acaparator, astfel incat, atunci cand sunt libera, ploua de rupe, iar cand lucrez e super cald si soare si toata lumea merge la plaja. Weekend-ul trecut a fost un timp perfect pentru bronzat. Stiu asta pentru ca eu am lucrat! Nu-i bai, am fost si eu pe teren cu treaba, dar sa fac material cu canicula! M-a luat si pe mine soarele....pe brate si putin decolteu...cel mai bine se vede daca imi iau un maieut pe mine :D Weekendul asta am fost libera. Abia asteptam, dupa 2 saptamani de rupere. Mi-am facut tot felul de planuri, re...

Ce-am trăit în ultimii 20 şi ceva de ani

Mă gândeam într-o seară că am prins ceva evenimente importante în viaţa asta. Normal, la momentul respectiv nu le-am conştientizat, dar m-a apucat un sentiment de.....câtă vreme a trecut. Mi-aduc aminte vag de cutremurul din 1986. Se pare că a fost ultimul din categoria cutremurelor puternice, cu o magnitudine de 7,1 pe scara Richter. Eram acasă, cu bunicii mei şi cu frate'meu care avea vreo 2 luni, ai mei erau duşi la o nuntă, după cum am aflat ulterior. Ei, îmi amintesc doar ca mamaie m-a trezit din somn, m-a îmbrăcat şi am coborât cu toţii în faţa blocului. Toţi vecinii se adunaseră, era curtea plină. Şi stăteam şi ne uitam în sus.....atât îmi amintesc, nu ştiu să se fi simţit vreo zgâlţâitură. Peste 3 ani a venit Revoluţia. Ţin minte că taman în ziua în care cântam eu mai cu patos, în clasa I, "trei culori cunosc pe lume" şi ţintuiam cu privirea portretul tovarăşului, s-a pornit nebunia. Am ieşit de la ore, m-am dus acasă şi l-a găsit pe tataie uitându-se la telev...

"Criticilor" mei

Sunt persoane care îmi citesc blogul şi atât. Sunt persoane care îmi citesc blogul şi simt nevoia să-mi trimită feedback-uri, pe site, pe mess sau verbal. Sunt persoane care se amuză de ceea ce scriu, care se regăsesc în ceea ce postez sau care, din contră, sunt indignate. Printre atâtea persoane, există două care merg pe principiul "un şut în fund e un pas înainte" sau "ce nu te omoară te face mai puternic" etc. Aşa stând lucrurile, persoanele în cauză, cu cele mai bune intenţii, îmi aplică psihologia inversă! Le voi numi X şi Y! X: denisa, am incercat sa citesc noul tau post ai iarasi m-am plictisit X: vroiam doar sa stii eu: multumesc, nush ce m-as face fara tine X: am dat de scroll pana am vazut niste poze cu un copil mic. X: am inchis repede pagina X: nu am mai rezistat X: nu stiu cine ar putea citi pana la capat vreun articol de acolo X: cand citesc un post de-al tau, am sentimentul ca e prima zi dupa revelion X: ma incearca un sentiment de nimicnicie, de sple...