Mesaj pentru tați, bunici, frați și prieteni

Photo by Humphrey Muleba on Unsplash

A tresărit când am pus frână, a zvâcnit nervos cu căruțul pe trecerea de pietoni. Am așteptat să-și revină, sigur era cu mintea departe. Am așteptat, așa cum era normal, să urce pe trotuar, să o știu în siguranță cu bebe. Evident, idiotul de taximetrist din spatele meu a început să claxoneze. Primul meu impuls a fost să mă dus să-i spun: ,,Băii, e un bebeluș în căruțul ăla, cum să claxonezi???". In schimb, i-am făcut niște semne  în oglindă și am plecat.

V-ați dat seama, era o mamă pe trecerea de pieton, împingând un cărucior. Mi-am adus aminte de mine. Tresăream la fiecare frână, motor, claxon. Părea că sunt invizibilă pentru șoferi. La bebeluș sigur nu se gândeau!  E frustrant. Sunt mici, vulnerabili, au un somn ușor și orice zgomot îi face să tresară. Un claxon de genul ,,calc-o mai repede!" în urechile lor este ca o sirenă de vapor în urechile noastre. Vă lasă indiferenți? Nu prea cred.  Am scris eu mai multe aici.

Dragi femei, mame, fete, spuneți-le taților, bunicilor, fraților și prietenilor să scoată bunul simț din buzunar, să nu mai ambaleze mașina la trecerea de pietoni, să uite de claxon și de înjurături atunci când văd o mamă cu un copil. Mâine puteți fi voi în locul ei.