O noapte liniştită, o zi liniştită. Până când am descoperit că nu am apă caldă! Nu e ceva de mirare, locuiesc într-o zonă în care utilităţile par a fi incapabile să existe în acelaşi timp! Dar era musai să spăl părul, până să plec la muncă. Ce să fac, ce să fac? Noroc cu experienţa din studenţie: se ia cea mai mare oală din casă, se umple cu apă, se pune pe foc şi când ies aburi e semn că e gata! Se mai ia ceva cu coadă - nu tigaie, mai bine ibric sau cratiţă! şi apoi începe distracţia, supranumită "baia cu ibric"....:D A fost senzaţie, nu alta.
În fine, mă spăl, mă usuc la păr, mă aranjez să plec la muncă. Începe furtuna. Măi, de la un super soare s-a ajuns la nor cu tunete şi răpăială. Schimbă hainele, ia cizmele - de care sunt tot mai convinsă că mă voi despărţi abia în miezul verii.
Pe stradă, fetele naivele înotau în săndăluţe şi pantofiori - m-am felicitat pentru alegerea cizmelor. Ajung la muncă, la fel: peste tot săndăluţe. Eu le compătimeam că ştiam ce vreme e afară, ele se minunau de cizmele mele - cred că m-au invidiat după ce au plecat:)) În fine, peste o oră am aflat de ce fusese furtună: pentru ca eu să iau cizmele, pentru că am fost trimisă să caut câini otrăviţi printr-o pădure...înţelegeţi mecanismul? Dacă ar fi fost soare, mi-aş fi luat şi eu săndăluţe şi....dar vai, nici nu vreau să mă gândesc!
Normal că m-am băgat şi eu prin pădure după poliţiştii care căutau animalele. Noroi, iarbă verde - m-am felicitat iar că mi-am luat cizmele. Mare lucru nu vedeam, că era beznă şi noi nu aveam lanterne, doar lampa de pe cameră. Până la urmă am găsit ce căutam, am filmat....să plecăm cu maşina.
Dar, supriză: nema baterie! Nu ştiu cum, s-a consumat. M-am pus la împins maşina - m-am felicitat din nou că mi-am luat cizmele. Cum eforturile mele au trecut neobservate, am rugat nişte poliţişti să ne ajute.
Iar acum stau şi scriu în timp ce-mi bălăngăn pe sub masă picioarele încălţate în cizme.
Comentarii
Trimiteți un comentariu