Treceți la conținutul principal

Mizerii

Anul trecut am încheiat socotelile cu un job unde aproape zilnic m-am lovit de birocraţie, gândiri haotice şi mentalităţi de genul: "ordinul se execută, nu se dicută". Până aici, nimic deosebit. Dar finalul a fost cel care m-a umplut de scârbă.

Mi-am dat demisia, dar mi-am luant angajamentul că îmi voi termina toate treburile, chiar şi după ce îmi expiră preavizul. Se întâmpla în preajma Crăciunului, deci cam de Revelion urma să pun punct. Fix în ziua în care mi-am băgat preaviz s-a nimerit să iau şi prima de Crăciun. M-am dus la HR să încep formalităţile de încetare a contractului. Cum au aflat că îmi dau demisia, au început să se umfle.

- Ţi-ai luat prima?
- Da
- Păi nu trebuia, s-o aduci înapoi.
- De ce????
- Pentru că îţi dai demisia.
- Aşa, şi? Ce legătură are una cu alta?
- Păi pleci din acestă instituţie, deci nu mai ai dreptul la primă.
- Staţi puţin, dar sunt încă angajată aici, contractul mi se termină peste două săptămâni, aşa că am tot dreptul la primă.
- Prima se acordă pentru fidelitate, iar tu părăseşti compania.
- ... (eu mută)
- Nu pot să cred aşa ceva. Păi dacă încă lucrez aici....Şi dacă îmi dădeam cu acordul părţilor şi plecam fix acum, ce făceaţi, veneaţi după mine?
- Aceste asunt regulile, nu aveţi dreptul la primă. Unde sunt banii?
- La mine în birou.
- X (către o colegă), du-te cu domnişoara şi adu banii. (mă rog, era vorba de bonuri cadou în valoare de 200 de lei)
- ... (eu şocată)

Am fost escortată până la birou şi obligată să returnez prima. Ulterior am vorbit cu toţi şefii, inclusiv cu directorul general. S-au arătat înţelegători, dar nu mi-am recuperat prima. Ce era să fac? În sinea mea, le-am burduşit tuturor frigiderul :(

Cu o scârbă tot mai mare m-am ocupat şi de procedurile de lichidare - birocraţie maximă. După vreo trei luni am reuşit să le returnez telefonul, pe care nu l-am mai utilizat de când mi-am dat demisia. Ei bine, predarea m-a costat 8 lei. De ce??? Pentru că idioţii nu mi-au oprit abonamentul în momentul în care mi-am dat demisia. Nuuuu, la ăla mai aveam dreptul, chiar la două luni după ce am "părăsit" compania. Nu e vorba de bani, ci de lipsa de fair play.

PS: deşi au trecut trei luni de la evenimentul cu pricina, m-am abţinut să scriu acest material fără cuvinte obscene.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

"Criticilor" mei

Sunt persoane care îmi citesc blogul şi atât. Sunt persoane care îmi citesc blogul şi simt nevoia să-mi trimită feedback-uri, pe site, pe mess sau verbal. Sunt persoane care se amuză de ceea ce scriu, care se regăsesc în ceea ce postez sau care, din contră, sunt indignate. Printre atâtea persoane, există două care merg pe principiul "un şut în fund e un pas înainte" sau "ce nu te omoară te face mai puternic" etc. Aşa stând lucrurile, persoanele în cauză, cu cele mai bune intenţii, îmi aplică psihologia inversă! Le voi numi X şi Y! X: denisa, am incercat sa citesc noul tau post ai iarasi m-am plictisit X: vroiam doar sa stii eu: multumesc, nush ce m-as face fara tine X: am dat de scroll pana am vazut niste poze cu un copil mic. X: am inchis repede pagina X: nu am mai rezistat X: nu stiu cine ar putea citi pana la capat vreun articol de acolo X: cand citesc un post de-al tau, am sentimentul ca e prima zi dupa revelion X: ma incearca un sentiment de nimicnicie, de sple...

Hai la shopping în New York !!!!

Am primit un mail foarte mişto, foarte tare, foarte foarte, pe care nu-l pot ţine numai pentru mine, clar! Comentarii? la urmă, câte doriţi!!! La New York s-a deschis un magazin unde femeile pot alege şi cumpăra un soţ. La intrare sunt afişate regulile de funcţionare ale magazinului: - Poţi vizita magazinul O SINGURĂ DATĂ! - Sunt 6 etaje şi caracteristicile bărbaţilor se îmbunătăţesc pe măsură ce urci la etajul superior. - Poţi alege orice bărbat de la un etaj sau poţi urca la etajul următor. - Nu te poţi întoarce la etajul inferior! O femeie decide să viziteze magazinul pentru a găsi un bărbat care să îi ţină companie. La etajul unu, pe uşă, este următorul afiş: "Aceşti bărbaţi au un loc de muncă!" Femeia decide să meargă la etajul următor. La etajul al doilea, pe uşă, este următorul afiş: "Aceşti bărbaţi au un loc de muncă şi iubesc copiii!" Femeia hotărăşte să urce la etajul următor. La etajul al treilea, pe uşă, este următorul afiş: "Aceşti ...

Ghinion în pat !

Însemnarea trebuia să se numească, mai degrabă, "Nu a mai apucat să facă sex cu iubitul din cauză că mama acestuia a murit"....dar, cum lucrez într-un loc respectabil...:) În seara asta mi-a povestit cineva o întâmplare foarte funny, pe care nu aveam cum s-o ţin numai pentru mine. Este vorba despre o EA, cuplată cu un EL, amândoi "deosebiţi". EL este o matahală de om, muncitor, dintr-o bucată, cu care e bine să nu-ţi pui mintea. EA ar fi în stare să-şi petreacă toată viaţa urmărind telenovele, cu ţigara într-o mână şi pila de unghii în cealaltă. "Eşti un nenorocit"/ "Eşti o proastă", "Te omor"/"Ba eu pe tine", "Bădăranule"/"Proasto"sunt câteva dintre alinturile pe care şi le adresează zilnic. Dar sunt de vreo 3 ani împreună. Într-o zi, EA a primit un sms....de la fostul iubit. Acesta o anunţă că vrea să o vadă, că nu a uitat-o şi că sentimentele lui sunt la fel de puternice. EA îşi dă seama că nu l-a uitat...