Obişnuiam să am ca motto: "zâmbeşte înainte să deschizi ochii". Adevărul e că nimic nu se compara cu o zi liberă în care mă jucam de-a v-aţi ascundelea cu soarele: el îmi căuta ochii, eu mă făceam că îl ignor!
Ideea e că găsesc aproape în orice un motiv de a zâmbi. Azi dimineaţă, de exemplu, am prins nişte melodii bune la radio, pe mobil. Aşa că drumul cu tramvaiul a devenit plăcut, mai ales că s-a arătat şi soarele, după multe zile geroase.
Îmi place vara, când tund ăştia iarba prin parcuri. Pentru moment, aerul capătă miros de proaspăt. Aproape ca la ţară. Şi atunci zâmbesc :)
Mă bucur când îmi iese o mâncare gustoasă, pe care pot s-o împart cu cei dragi.
Mă simt bine la sfârşitul unei zile liniştite, în care nu m-am certat, nu am primit critici, nu am primit veşti triste...
Îmi place să fac cadouri. Atât să le cumpăr, cât şi să le împachetez! Crăciunul trecut am stat, cred, vreo 4-5 ore să ambalez cadourile. Îmi place hârtia imprimată cu motive de iarnă :) Şi pentru mami am personalizat punga - am pictat un brăduţ şi am lipit globuri roşii de hârtie! Iar căsuţa închiriată a primit "un tablou" cu Mickey Mouse şi Minnie, pictaţi în acuarelă de aceea de care foloseam şi la şcoala primară :))
Zâmbesc când văd bătrâni în parc, ţinându-se de mână sau de braţ, care se plimbă şi îşi povestesc captivaţi câte şi mai câte...după 40-50 de ani de convieţuire.
Dacă nu am parte de soare, cer senin şi oameni dragi, îmi pun o comedie şi voia bună e garantată!
Foarte frumos.
RăspundețiȘtergeremultumesc:)
RăspundețiȘtergere