Aşadar, dilemă: el şi ea formează un cuplu de ceva timp. Îşi doresc, pentru început, să-şi ia o maşinuţă la mâna a doua, pe care s-o plătescă şi s-o folosească împreună. După săptămâni de planuri, ideea începe să prindă contur. El face research de maşini, bănci, se hotărăşte la o maşină şi la o bancă şi aşteaptă.....creditul.
El şi ea seara, acasă, linişte şi voie bună. Până când ea spune: "Vaiii, abia aştept să ne luăm maşină şi să mă plimb cu fetele prin oraş!" sau ceva de genul.
El ripostează: "Să crezi tu, până nu mă convingi pe mine, nu pui mâna pe volan".
Ea rămâne şocată. E adevărat, niciunul nu are experienţă mare în şofat, dar......ea i-a spus de foarte multe ori că vrea să ia din nou ore, pentru a se reobişnui.
Urmează replici multe şi dure. Ea nu înţelege de ce ar avea nevoie de aprobarea lui pentru a conduce, doar vor plăti amândoi maşina. El nu înţelege de ce ea s-a supărat pentru nişte vorbe....îndreptăţite, de altfel, în opinia lui. "De ce te superi???? Nici eu nu sunt expert, dar întâi trebuie să am încredere în tine că poţi conduce".
Ea e tot şocată, nu avea de gând să se arunce la volan din prima. "Dar e maşina amândurora, dacă o lovesc, plătesc eu, nu-i problemă. Am nevoie să-mi spună instructorul că mă descurc, nu tu".
Replica lui, după multe alte discuţii: "Eu am căutat maşina, eu fac creditul, în principiu e maşina mea". Ea îi doreşte să nu mai obţină creditul.
Variante pentru "rezolvarea" maşinii:
1) ea acceptă să conducă numai după ce el îşi va da consimţământul
2) ea îşi bagă picioarele în maşina lor, "în principiu" a lui şi va încerca să-şi ia una prin propriile forţe
3) el realizează că a gafat într-un mare stil
4) alte variante ????
El şi ea seara, acasă, linişte şi voie bună. Până când ea spune: "Vaiii, abia aştept să ne luăm maşină şi să mă plimb cu fetele prin oraş!" sau ceva de genul.
El ripostează: "Să crezi tu, până nu mă convingi pe mine, nu pui mâna pe volan".
Ea rămâne şocată. E adevărat, niciunul nu are experienţă mare în şofat, dar......ea i-a spus de foarte multe ori că vrea să ia din nou ore, pentru a se reobişnui.
Urmează replici multe şi dure. Ea nu înţelege de ce ar avea nevoie de aprobarea lui pentru a conduce, doar vor plăti amândoi maşina. El nu înţelege de ce ea s-a supărat pentru nişte vorbe....îndreptăţite, de altfel, în opinia lui. "De ce te superi???? Nici eu nu sunt expert, dar întâi trebuie să am încredere în tine că poţi conduce".
Ea e tot şocată, nu avea de gând să se arunce la volan din prima. "Dar e maşina amândurora, dacă o lovesc, plătesc eu, nu-i problemă. Am nevoie să-mi spună instructorul că mă descurc, nu tu".
Replica lui, după multe alte discuţii: "Eu am căutat maşina, eu fac creditul, în principiu e maşina mea". Ea îi doreşte să nu mai obţină creditul.
Variante pentru "rezolvarea" maşinii:
1) ea acceptă să conducă numai după ce el îşi va da consimţământul
2) ea îşi bagă picioarele în maşina lor, "în principiu" a lui şi va încerca să-şi ia una prin propriile forţe
3) el realizează că a gafat într-un mare stil
4) alte variante ????
HMMM! Sincer, nu-mi place cum a pus el problema. Eu mi-as lua propria masina, iar el sa se spele cu a lui pe cap. Pana la urma urmei, daca nu s-au casatorit inca, atunci cand vor fi sot si sotie, el tot la fel va face! El crede ca daca e barbat, atunci are mereu dreptate! Cred ca l-a mintit cineva! Bafta! Sper sa se rezolve totul cu bine!
RăspundețiȘtergereEl are o mare problema! Vrea s-o conduca doar el, atunci s-o plateasca doar el. Ea e fraiera daca cedeaza.
RăspundețiȘtergeredilema e de actualitate....el a întors-o, susţine că vrea doar să se asigure că ea e stăpână pe situaţie înainte de a pleca singură cu maşina prin oraş. ea e suspicioasă...
RăspundețiȘtergere